Divergenţele dintre SUA şi Europa în privinţa Ucrainei au dominat Conferinţa de Securitate de la Munchen (analiză EFE)

Divergenţa puternică dintre Europa şi SUA cu privire la procesul de negociere pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina a dominat Conferinţa de Securitate de la Munchen (14-16 februarie), care s-a încheiat duminică cu îngrijorarea larg răspândită că Washingtonul vrea să excludă Bătrânul Continent de la masa negocierilor, relatează EFE într-o analiză, transmite Agerpres.

Liderii europeni au repetat ca o mantră în ultimele trei zile în capitala bavareză ideea că nu poate exista un proces de negociere fără Ucraina şi fără Europa, nicio discuţie despre viitoarea arhitectură de securitate a continentului fără Europa.

Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, a declarat deschis că nu consideră că europenii ar trebui să fie implicaţi direct în negocieri.

Washingtonul susţine că procesul de la Minsk din 2014 şi 2015 pentru încetarea focului în regiunea Donbas din Ucraina a eşuat pentru că au fost prea multe părţi implicate.

În plus, preşedintele Donald Trump a sugerat că un acord de pace implică mai întâi un pact între el şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi nu cu preşedintele ţării invadate, Volodimir Zelenski. Astfel, europenii nu sunt îngrijoraţi doar pentru că nu au nicio voce la masa negocierilor, ci şi pentru că nu sunt consultaţi sau chiar informaţi despre tipul de pace pe care SUA doresc să o propună pentru Ucraina.

Preşedintele leton Edgars Rinkevics a insistat duminică asupra necesităţii de a continua sprijinirea Ucrainei astfel încât aceasta să se afle într-o situaţie de forţă care să nu permită negocieri pe la spatele său. Rinkevics a mai spus că dacă Europa trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate în privinţa Ucrainei, aşa cum doresc SUA şi cum este dispusă să facă, atunci trebuie să aibă un rol în negocieri.

„Sunt convins că SUA vor să pună capăt războiului. Cel în care nu am încredere este Vladimir Putin şi există pericolul ca SUA să se înşele în privinţa sa. Pentru că, despre ce vorbim? O pace durabilă sau o încetare a focului care să permită Rusiei să se reînarmeze?”, a spus preşedintele leton.

În ceea ce priveşte posibilele concesii făcute Rusiei, cum ar fi cele propuse în ultimele zile de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, când a calificat ideea revenirii la graniţele din 2014 ca fiind nerealistă, unii lideri europeni au menţionat o comparaţie cu politica împăciuitoristă a premierului britanic Neville Chamberlain faţă de nazişti care s-a reflectat în rezultatele Conferinţei de la Munchen din 1938.

„Ca turist, îmi place locul (Munchen). Lumea e amabilă, berea perfectă, galeriile de artă excelente. Ca istoric şi politician, astăzi pot spune doar că niciodată, din nou, Munchen”, a declarat premierul polonez Donald Tusk pe contul său de X.

S-au făcut comparaţii şi cu Conferinţa de la Ialta de acum 80 de ani în care Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi SUA au definit arhitectura Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. „Spiritul de la Ialta” s-a opus „spiritului de la Helsinki”, aluzie la cea de-a 50-a aniversare a Actului de la Helsinki, în care URSS s-a angajat, la fel ca SUA şi restul ţărilor europene, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să respecte dreptul internaţional.

„Vin dintr-o ţară mică care are nevoie de Helsinki mai mult decât de Ialta. Cred că trebuie să-i reînviem spiritul”, a declarat duminică preşedintele finlandez Alexander Stubb ca o concluzie a perspectivei europene.

Liderii europeni se aşteptau la o explicaţie din partea SUA în privinţa planului lor de pace, dacă există vreunul, dar ceea ce au auzit pe scena principală a Conferinţei de Securitate de la Munchen au fost critici la adresa modelului democratic al Europei, o dovadă în plus a fisurilor care au apărut sau au reapărut în relaţiile transatlantice odată cu revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump.

În discursul său de vineri, vicepreşedintele american J.D. Vance a declarat că ameninţarea nu vine din Rusia sau China, ci din interiorul Europei. El a denunţat ceea ce consideră că este o deficienţă a libertăţii de exprimare pe Bătrânul Continent care, a spus el, trebuie să elimine cordoanele sanitare şi vetou-rile pe care le opune „vocilor alternative”, cum ar fi populiştii de extremă dreapta şi de stânga.

Fostul ministru spaniol de externe şi actualul rector al Şcolii de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din Paris, Arancha Gonzalez Laya, a descris în declaraţii pentru EFE ceea ce s-a întâmplat la conferinţa de securitate cu delegaţia SUA ca fiind „un punct de cotitură” în relaţiile transatlantice.

Cu toate acestea, ea a subliniat că această schimbare de ton într-o administraţie americană din ce în ce mai asertivă era deja previzibilă deoarece vine după o serie de măsuri şi anunţuri ale preşedintelui Trump privind impunerea de tarife Europei şi solicitarea pentru o creştere considerabilă a cheltuielilor destinate apărării, precum şi după discuţia sa telefonică cu Vladimir Putin.

„Toate acestea au precedat Munchen şi acum şi aici s-au cristalizat printr-o contestare fără precedent” a democraţiei europene, a estimat Arancha Gonzalez Laya.