Diviziunile din lumea ortodoxiei s-au adâncit după invazia rusă în Ucraina. Teologi ortodocși critică proiectul “Lumii rusești” promovat de președintele Vladimir Putin și de Patriarhul Kirill

Războiul lansat de Kremlin împotriva Ucrainei are sprijinul deplin al Patriarhului rus Kirill, care privește această invazie ca o contracarare a influenței unui Occident pe care liderul ortodox de la Moscova îl consideră decadent, între altele pentru acceptarea homosexualității.

Pe de altă parte, liderul celei de-a doua mari Biserici autocefale ortodoxe în lume, Mitropolitul Epifanie al Kievului și întregii Ucraine, susține total conducerea politică de la Kiev, mergând până la a afirma că uciderea invadatorilor ruși nu constituie un păcat.

Dar invazia Ucrainei nu întrunește sprijin unanim printre clericii ortodocși din Rusia, unde aproape 300 de membri ai unui grup numit ”Preoți ruși pentru pace” au semnat o scrisoare prin care condamnă „ordinele ucigașe” executate în Ucraina.

„Ucrainenii ar trebui să facă alegerea singuri, nu sub amenințarea armei, fără presiuni din partea Occidentului sau a Estului”, se spune în document, cu referire la milioanele de ortodocși din Ucraina împărțite acum între Moscova și Kiev.

Și într-adevăr, în Ucraina ortodocșii, în număr de circa 30 de milioane, sunt împărțiți între cei care au aderat la noua Biserică autocefală și vechea Biserică ucraineană care ține de Patriarhia de la Moscova. Biserica Ortodoxă Rusă are 53 de episcopi în Ucraina, dintre care cel puțin 18, potrivit teologului ortodox american George Demacopoulos, au criticat invazia rusească.

Această invazie a fost criticată și de Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu, liderul spiritual al ortodocșilor din întreaga lume, dar și de Bisericile ortodoxe din țări ca Grecia, România, Bulgaria sau Finlanda. Chiar și Biserica Ortodoxă a Americii, tradițional apropiată Patriarhiei de cea de la Moscova, a condamnat invazia Ucrainei.

Alte Biserici autocefale au o poziție mai ambiguă, ca de pildă Biserica Ortodoxă Sârbă, tradițional apropiată ortodoxiei din Rusia. În predica sa despre războiul din Ucraina, rostită în catedrala Sf. Sava din Belgrad, Patriarhul Porfirie a refuzat să ia o poziție partizană. „Propriile noastre amintiri despre războaiele tragice și conflictele din fosta Iugoslavie sunt foarte vii și iată un alt război care a izbucnit în Europa, între frații noștri creștini, ruși și ucraineni”, a spus el.

Patriarhul Kirill este mai mult decât un lider spiritual, el este alături de Putin promotorul proiectului “Lumea rusească – Ruskii Mir”, care leagă unitatea spirituală și expansiunea teritorială care vizează părți ale fostei Uniuni Sovietice. Ceea ce Putin vede ca pe o restaurare politică, Kirill vede ca pe o cruciadă.

“Biserica în Rusia a supraviețuit regimului comunist din URSS, dar era decimată. Politicienii care au condus Rusia după 1991 au căutat o nouă identitate legată de creștinarea slavilor în secolul X, cu botezul Prințului Vladimir în 988 la Kiev, în afara Rusiei de azi. Aceasta a stat la baza proiectului de reconstrucție al lui Putin, care să creeze o Rusie Imperială, nu o Rusie Sovietică. Patriarhul Kirill a fost esențial în promovarea acestui proiect – superioritate etnică. Lui Putin de fapt nu-i pasă de religie, deși se pozează sărutând icoane. Kirill este cel care a pus carne pe această teorie care însă din punct de vedere teologic este eronată.”, explică George Demacopoulos, co-directorul Centrului de Studii Creștine Ortodoxe de la Universitatea Fordham, într-un podcast al publicației Kathimerini de la Atena.

“Este un proiect al naționalismului teologic care poate fi transferat din Rusia și în alte părți – extremiștii de dreapta din Statele Unite, Ungaria, care chiar dacă nu sunt ortodocși sau nu folosesc acest concept al identității etnice sancționat de Dumnezeu. Este mitul creării unei societăți bazată pe o identitate omogenă – toată lumea din afară este rea, pericolul principal este interior, este un naționalism etnic sau rasial.”, continuă teologul ortodox american.

Proiectul Lumea Rusă a fost criticat recent de mai mulți teologi și personalități din lumea ortodoxiei într-o declarație “Privind învățătura lumii ruse”.

“Sprijinul acordat de mulți dintre ierarhii Patriarhiei Moscovei pentru războiul președintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei își are rădăcinile într-o formă de fundamentalism religios ortodox etno-filetist, cu caracter totalitar, numit Russkii mir sau Lumea rusă, o învățătură falsă care îi atrage pe mulți în Biserica Ortodoxă și care a fost preluată chiar de extrema dreaptă și de fundamentaliștii catolici și protestanți.” se spune în varianta în limba română a acestui text.

Acest text este semnat de peste 500 de personalități din lumea ortodoxiei, printre care și din România. (foto: Wikimedia Commons)