DNA a clasat și dosarul Moisescu-Chiliman după ce, în 2015, DNA Ploiești i-a reținut și acuzat pe cei doi că ar fi primit comisioane de 8 milioane de euro pentru contracte

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care fostul primar PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, era acuzat că ar fi primit comisioane în schimbul unor contracte privind reabilitarea termică a blocurilor, potrivit unui răspuns al DNA la solicitarea G4Media.ro.

”La data de 16 decembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a (“fapta nu există”) și c (”nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) și din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților.

De asemenea, prin aceeași soluție s-a mai dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse anterior față de cele patru persoane menționate în comunicatul respectiv, disjungerea cauzei și constituirea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor cu privire la săvârșirea de către un om de afaceri a infracțiunii de evaziune fiscală”, a arătat DNA în răspunul pentru G4media.ro.

Despre ce era vorba în dosarul lui Chiliman. Pe 18 iunie 2015, procurorii DNA Ploiești l-au reținut pe – atunci – primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, pentru acuzațiile de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.

A doua zi, DNA Ploiești i-a reținut și pe Vlad Moisescu – considerat de procurori drept lider al grupului infracțional organizat -, pe Ioana Costescu, consilieră a primarului Andrei Chiliman și pe Ion Brad, consilier local la Sectorul 1.

Cu toții erau acuzați că, din 2004, de la venirea lui Chiliman la primăria Sectorului 1, ar fi primit comisioane de 10-15% pentru acordarea de contracte.

”Banii primiți de la reprezentanții societăților comerciale au fost împărțiți între suspecții Vlad Moisescu, Ioana Costescu și Brad Ion, inculpatul Chiliman Andrei și filiala unui partid politic, în următoarele procente: 30% inculpatul Chiliman Andrei; 15% Moisescu Vlad; 15% Ioana Costescu; 15% Brad Ion, 10% partidul respectiv – filiala sector 1 (…)

Concret, grupul infracțional a obținut de la reprezentanții a două societăți comerciale, beneficiare a unor contracte de lucrări publice (lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din sectorul 1 al municipiului București, inclusiv servicii de supraveghere a lucrărilor prin diriginți de șantier), sumele de 300.000 lei respectiv 38.481.488 lei.

Această din urmă sumă de bani a reprezentat un procent de 10% din plățile efectuate de către Primăria Sectorului I București către firma respectivă, în perioada 2007 – 2014, în baza contractelor încheiate cu instituția publică menționată”, arăta DNA în iunie 2015.

Cei 4 au fost reținuți de procurorii DNA Ploiești, dar Înalta Curte nu a emis mandat de arestare preventivă, ci doar control judiciar.

Dosarul Apa Nova. Pe 1 noiembrie 2019, DNA a clasat parțial și dosarul Apa Nova cu prejudiciu de 23 de milioane de euro, ca rezultat al unor presupuse infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani.

Potrivit portalului Tribunalului București, clasarea i-a privit pe directorii francezi ai companiei, Bruno Roche și Laurent Lalague, pe directoarea româncă Lavinia Săniuță și pe oamenii de afaceri Vlad Moisescu și Ovidiu Semenescu.

Ulterior, Lavinia Săniuță – fost director general al Apa Nova și director general adjunct al Veolia, soția fostului ministru PSD de Interne, Marian Săniuță – a contestat decizia de clasare în instanță. Ea a fost nemulțumită pentru că a primit clasare pentru cumpărare de influență din lipsă de probe. Instanța a schimbat temeiul clasării din ”nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea” în ”fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

O altă parte a dosarului, cu alte fapte, a fost disjunsă însă în vederea continuării anchetei.

”La data de 1 noiembrie 2019, s-a dispus disjungerea și continuarea cercetărilor, în stare de libertate, față de inculpata SC Apa Nova SA București, față de doi inculpați, la data faptelor persoane din conducerea societății, menționate anterior, fiecare sub aspectul infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor, precum și față de un administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălare a banilor.

De asemenea, s-a dispus continuarea urmăririi penale “in rem” (față de faptă), sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”, arăta DNA într-un răspuns pentru G4media.ro din 26 mai 2020.

Potrivit unui răspuns al DNA din 15 ianuarie 2021, la solicitarea G4media.ro, această parte din dosarul Apa Nova este încă în lucru.

Despre ce era vorba în dosarul Apa Nova. În acest caz, în septembrie 2015, Vlad Moisescu a fost reținut, din nou, de această dată, pentru trafic de influență.

Alături de el, au fost reținuți si Ovidiu Semenescu – pe care procurorii l-au prezentat drept ”reprezentant neoficial al unui grup de firme străin (Veolia Franța – n.r.) din care face parte și SC Apa Nova” – și Costin Berevoianu, consilier la acea dată al primarului Andrei Chiliman.

Nici atunci, instanța nu a emis mandat de arestare preventivă, dar i-a plasat pe Moisescu, Semenescu și Berevoianu sub control judiciar.

Ulterior, în octombrie 2015, procurorii DNA Ploiești au inculpat și compania Apa Nova și pe directorii francezi, Bruno Roche și Laurent Lalague. Compania a fost inculpată pentru luare de mită, cumpărare de influență, favorizarea infractorului, violarea vieții private, evaziune fiscală și spălare de bani.

În esență, acuzațiile aduse companiei de apă-canal, directorilor francezi și românilor din jurul companiei priveau încheierea de contracte, prin corupție, cu ajutorul lui Moisescu, Semenescu și Berevoianu, cu Primăria Generală și Primăria Sectorului 1. În schimbul traficului de influență, procurorii susțin că Apa Nova ar fi încheiat contracte fictive cu firmele controlate de Moisescu și Semenescu asftel încât aceștia să primească un comision.

<<„Căpușarea” activității Apa Nova București S.A. cu diferite firme, prin intermediul cărora s-au scurs sume extrem de importante de bani în mod nelegal, ar fi avut ca efect inclusiv creșterea prețului serviciilor de apă și canalizare plătit de locuitorii municipiului București>>, notau procurorii DNA Ploiești.

Directorul francez Laurent Lalague a fost acuzat și de corupție în sectorul privat. Potrivit DNA Ploiști, el ar fi primit 1 milion de euro ca să acorde unei firme un contract din partea Apa Nova.

Compania Apa Nova și directorii francezi erau acuzați și de violarea vieții private întrucât ar fi apelat la filaje pentru a-și proteja afacerile presupus ilegale.

”La nivelul S.C. Apa Nova București SA a fost instituit un serviciu de securitate format din foști lucrători ai serviciilor de informații care efectuează filaje și interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic și care încearcă în acest mod să țină sub control divulgarea de către angajații companiei de date care să conducă la depistarea activităților nelegale derulate”, arăta DNA Ploiești.

Cine sunt Vlad Moisescu și Ovidiu Semenescu

Vlad Moisescu este fiul fostului procuror general al României, Sorin Moisescu. A fost deputat și trezorier PNL, șef al Cancelariei premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit profit.ro, în ultimii ani, Vlad Moisescu a devenit director de campanie al alianței electorale dintre Partidul România Unită și PRM. PRU este partidul din partea căruia a candidat Sebastian Ghiță la alegerile europarlamentare din 2019, însă nu a făcut pragul electoral.

Potrivit hotnews.ro, Ovidiu Semenescu a fost finanțator al canalului de business Money.ro. A fost susținător al unei aripi a PNL și partener de afaceri cu Sebastian Ghiță.

În 2019, Semenescu a fost dat în umărire generală în Bulgaria după ce ar fi fost implicat într-o operațiune de corupție privind ștergerea numelui oligarhului media Delian Peevski dintr-un raport francez despre contrabanda de țigări care finanțează organizații teroriste precum Statul islamic.

Un român, Dorin Iordache, și un bulgar au fost arestați, fiind acuzați că i-ar fi cerut oligarhului bulgar 12 milioane de euro ca să îi șteargă numele din raport. Cel de-al treilea membru prezumptiv al grupului, omul de afaceri român Ovidiu Semenescu, a fost dat în urmărire generală.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Foto: Andrei Chiliman (InquamPhotos / Marius Dumbrăveanu)