EXCLUSIV DNA a dispus reascultarea înregistrărilor și îndreptarea erorilor de redare după ce generalul Coldea a reclamat trunchieri și distorsionări / Cum s-au apărat generalii în instanță / Audiere de gradul zero la DNA a unui fost consilier prezidențial, adus cu poliția

Adjunctul șefului DNA, procuroarea Tatiana Toader, a respins cererea de recuzare a procuroarei de caz Mihaiela Iorga-Moraru formulată de către generalul (r) Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI, potrivit unui document consultat de G4media.ro.

Conducerea DNA a constatat că principala nemulțumire a generalului – care a reclamat erori în redarea scriptică a înregistrărilor depuse de omul de afaceri denunțător, Cătălin Hideg – a rămas fără obiect în condițiile în care procuroarea de caz Mihaiela Iorga Moraru a dispus reascultarea înregistrărilor, identificarea eventualelor erori și îndreptarea lor.

Ce a reclamat generalul Coldea

Într-o cerere de recuzare a procurorului de caz depusă la DNA pe 30 octombrie 2024, Coldea a reclamat ”profunda parțialitate” a anchetatorului:

1. procuroarea Iorga-Moraru ar fi depus la dosar o transcriere trunchiată și în contradicție flagrantă cu conținutul real al dialogului înregistrat și ar fi refuzat să pună la dispoziția apărării alte înregistrări transcrise.

De altfel, generalul a făcut publice aceste presupuse erori de redare într-un comunicat de presă. Vezi aici.

2. procurorul de caz ar fi avut întâlniri informale, ”preparatorii”, în absența apărării, cu unii oameni de afaceri care au avut contracte de consultanţă cu generalii și abia după aceea i-ar fi audiat în prezența avocaților apărării.

Coldea a dat ca exemplu oamenii de afaceri Cornel Varvara, Andrei Cruceru (CEO Metaminds) și Cristian Anastasescu (fostul cumnat al lui Sebastin Ghiță). De pildă, a susținut Coldea, Cornel Varvara ar fi fost la o discuție informală cu procurorul de caz pe 5 august 2024 și abia pe 5 septembrie a fost audiat oficial, în prezența apărării.

3. procuroarea de caz Mihaiela Iorga Moraru ar fi lipsită de imparțialitate pentru că nu se știe cum a ajuns dosarul la ea în condițiile în care denunțul depus de omul de afaceri Cătălin Hideg pe 12 aprilie 2024 ”nu poartă nicio rezoluție de repartizare” din partea șefului secției și abia pe 22 aprilie s-a făcut public că dosarul este instrumentat chiar de către șefa de secție, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru.
4. generalul Coldea reclamă și că ar fi fost interceptat în sala de așteptare a DNA în seara audierii din 23 mai 2024, ”deși la dosar nu există vreun act legal de autorizare în acest sens, chiar și provizoriu”.

Cum și-ar fi dat Coldea seama de acest lucru? El ar fi făcut o afirmație în sala de așteptare a DNA potrivit căreia ar fi închiriat un spațiu în Franța și nu a mai spus nimănui acest lucru. Ulterior, informația ar fi ajuns în presă.

5. procuroarea de caz nu ar fi imparțială întrucât nu ar fi luat măsuri pentru respectarea confidențialității anchetei ceea ce a condus la ”scurgerea” către presa ”cointeresată” a unor informații și documente din dosar.
6. procuroarea de caz ar refuza tacit să depună la dosar probe relevante cerute de apărare precum discuțiile pe Whatsapp dintre denunțătorul Cătălin Hideg și omul de afaceri Yan Wang luate din telefonul chinezului, nu ar audia martorii propuși de apărare și nu ar dispune expertizarea înregistrărilor depuse de Hideg sau extrase din telefoanele lui.
7. anchetatorul de caz ar refuza să analizeze o înregistrare considerată relevantă de apărare a unei discuții dintre omul de afaceri Cătălin Hideg – generalul Dumitru Dumbravă și intermediarul Dan Tocaci.
8. procuroarea s-ar coordona cu denunțătorul care ar avea acces la probele din dosar.
9. procuroarea Iorga-Moraru nu ar fi luat măsuri pentru respectarea confidențialității anchetei în condițiile în care ordonanța de inculpare ar fi ajuns în presă în varianta neanonmizată și ar fi fost expuse date persoanele sensibile, precum adresa de domiciliu a generalului Coldea, ”demers ilegitim ce a generat riscuri de securitate” la adresa familiei generalului, mai ales ținâd seama că a fost șeful operativ al SRI.

Ce a răspuns adjuncta șefului DNA Tatiana Toader

Procuroarea Toader a respins cererea de recuzare și a recalificat-o drept plângere împotriva actelor procurorului.

La punctul 1 reclamat de Coldea – trunchierea și disorsionarea unor înregistrări – adjuncta DNA a constatat că plângerea a rămas lipsită de obiect în condițiile în care șefa Secției de combatere a corupției, care e și procurorul de caz, Mihaiela Iorga Moraru, a dispus deja reascultarea înregistrărilor depuse de Hideg, identificarea eventualelor erori de redare și îndreptarea lor.

Procuroarea Toader a respins ca nefondată nemulțumirea lui Coldea privind modalitatea de audiere a martorilor (punctul 2 din plângerea generalului), ”analiza probatoriului putând fi realizată numai pe baza actelor” din dosar.

Privind lipsa unei repartizări legale a dosarului (punctul 3), adjuncta DNA a argumentat că regulamentul intern al parchetului permite șefului de secție să păstreze anumite dosare să le instrumenteze personal.

La punctele 6 și 7 reclamate de Coldea, respectiv refuzul procurorului de caz de a depune la dosar probe considerate relevante de apărare, adjuncta DNA Tatiana Toader a argumentat că anchetatorul este suveran pe dosar și numai el poate decide ”dinamica urmăririi penale”, iar o cenzură a acestuia este realizată de instanță când ia măsuri procesuale (dispune măsuri preventive, trimitere în judecată, etc).

La punctele 4, 5 și 9 – scurgerea în presă a unor informații și documente din dosar pe care doar procurorul de caz le-ar fi deținut – adjuncta DNA le-a respins drept nedovedite și speculative. De asemenea, presupusa coordonare cu denunțătorul (punctul 8) ar fi, de asemenea, o speculație nefondată.

Cum s-au apărat generalii în instanță

Fiind audiați la Curtea de Apel București pe 25 septembrie 2024 în contestația depusă față de măsura controlului judiciar, generalii Coldea și Dumbravă au susținut că sunt nevinovați și au reclamat presupuse abuzuri din ancheta DNA.

Ce a spus Coldea în faţa magistraţilor

”Inculpatul Coldea Florian, personal, arată că se află pentru a doua oară la Curtea de Apel București şi constată, în fața magistraților, faptul că i s-a restrâns un drept legitim la apărare prin tergiversarea accesului la dosar, având în vedere că şi data trecută a aflat la Curtea de apel de faptul că mai sunt 22 de dosare la cele 6 pe care le-am primit.

Precizează că şi data trecută a aflat că mai sunt foarte multe dosare, fără a avea o explicație logică de ce s-a întâmplat asta, şi asta după ce a vorbit cu doamna procuror, chiar înainte cu câteva zile, cu ocazia măsurii preventive.

Precizează că se află în faţa instanţei după 120 zile de anchetă, aflată în faza nepublică, dar care este cât se poate de publică, totul fiind dat la televizor și nu de către inculpaţi.

Arată că este prezentat pe canalele media cu interes totul, cine va fi audiat, când a fost şi probe. Arată că are, în acest sens, o documentație zilnică cu buletin din surse deschise, cu tot ceea ce se vorbește public despre acest dosar. Practic, în acest efort, arată că procurorul de caz încearcă să facă o falsă dreptate și nu stabilește adevărul faptic, din punctul său de vedere.

Solicită să fie evaluată și să se tranşeze dacă există o probă în acuzația procurorului, care să demonstreze implicarea sa în traficul de influență. În acest sens, asigură că, cu abilităţile de analiză, de ofițer de caz, cu peste 20 de ani de activitate, nu a găsit nici măcar o probă care indică faptul că a discutat cu martorul denunțător despre situația sa, cu atât mai puțin că i-ar fi promis cuiva ceva.

De asemenea, susţine că nu a găsit nici o probă care să indice cum face parte dintr-o echipă, mai mult, aproape dintr-un grup, suspect dintr-un grup organizat cu cineva cu care nu s-a întâlnit sau pe care nu îi cunoaşte.

Precizează că, în afara de domnul Dumbravă, nu a interacționat cu cei doi nicio secundă în perioada descrisă sau la care denunțătorul a făcut referire.

Susţine că are experiență de 20 ani  în activitatea operativă și s-a confruntat  de foarte multe ori cu cazuri celebre care au fost publice, denunțuri de oameni disperați, aflați în pragul condamnării, spre exemplu, doamna Udrea, doamna Bica şi alţi nenumărați miniștri care și-au adus aminte că au interacționat o dată cu el, cândva.

Arată că denunțătorul a încercat să ajungă la el și l-a refuzat, spunând că, pentru consultanță, are o firmă de consultanță, motiv pentru care a forțat o întâlnire complet neprogramată, complet neplanificată  și de care nu a avut cunoștință.

Cu referire la o anumită disonanță, care a identificat-o în acest caz, între efortul susținut uneori chiar în afara cadrului procedural al procurorului, de a confirma un act de dreptate ce nu are legătură cu realitatea, un fel de vânătoare de vrăjitoare, practic, respectiv adevărul faptic, arată că așa zisa dreptate vizează demonstrarea existenței, cum sugera și doamna procuror, că există undeva o structură, un stat paralel. Susţine că nu există așa ceva, percepţia falsă fiind întreținută în mod deliberat de către denunțător, pe toate canalele publice, care să amplifice această percepție și pe aceleaşi coordonate cu procurorul de caz. Precizează că se creează aparența  unor activități infracționale, dar care nu au nicio legătură  cu realitatea.

În continuare, arată că a constatat, nu fără  surprindere, că în efortul  de realizare a acestui act de falsă dreptate, care are multe erori de logică, procurorul se bazează pe declarațiile denunțătorului și pe înregistrările care le-a dus în susţinerea acestor lucruri, ignorând toate apărările făcute de martori, de inculpați, înregistrările inculpaților, acceptând cu mare uşurinţă versiunea denunțătorului, fără a verifica, din punctul de vedere al unui analist de caz, fără a verifica, fără a corobora celelalte probe sau apărări ale inculpaţilor, preluând din conținutul materialelor doar pasaje care i-au convenit și pe care le-a interpretat într-o manieră excesivă, lipsită de obiectivitate, pentru a construi acuzarea. Practic, arată că a tradus din limba română în limba română, ce a vrut să spună interlocutorii și nu ce au spus în realitate, un fel de dezvoltare a limbii române, prin raportare la texte de lege și la trunchierea discuțiilor. Această situație, precizează că a creat o evidentă discrepanță între realitate și situația de fapt învederată de procuror.  În aceste condiții, consideră că acest act de dreptate urmărit de către procuror nu va putea fi validat oricât efort s-ar depune, deoarece adevărul este unul singur.

Ca o concluzie sigură a acestui caz, cu o analiză rațională a argumentelor procurorului de caz, arată că acuzaţiile nu sunt bazate pe dovezi sau pe un raționament logic, ci pe o serie de aspecte trunchiate, scoase din context și presupuneri convenabile, respectiv pe legături cauzale care nu sunt susținute de argumente logice și factuale, ci sunt interpretate într-o manieră lipsită de obiectivitate, prin recurgerea la emoție, astfel încât reacția provocată, pe care o vedem public, să îndepărteze atenția de la absența dovezilor obiective. Are încredere că adevărul va fi stabilit și că instanţa este locul cel mai potrivit pentru analiză rațională, bazată pe dovezi, pe principii logice, cu deducerea concluziilor din premise adevărate și din adevăruri incontestabile confirmate de probe, probe pe care le-a indicat și care au fost depuse la dosar, care demonstrează ceea ce a susținut,  respectiv faptul că nu a comis nicio faptă penală.

Mai arată că nu de lipsă de logică poate să acuze Ministerul Public și o doamnă procuror cu care a lucrat, ci de lipsă de obiectivitate și de alte resorturi subiective, toate acestea fiind menţionate într-un memoriu adresat procurorului ierarhic superior. Susţine că, dacă are legătură  cu domnul Dumbravă și domnul Dumbravă are o legătură  cu domnul Trăilă, doamna procuror scrie că are legătură cu domnul Trăilă. Mai mult, arată că, dacă prietenul său are legătură cu domnul Tocaci, nu însemnă că el are legătură cu domnul Tocaci.

Personal, apreciază că separat de afectarea drepturilor la apărare la care s-a referit, nu se respectă standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, ce constituie o garanție procesuală a aflării adevărului şi, implicit, a dreptului unui proces echitabil, lucru care afectează și prezumţia de nevinovăție. Este convins că dosarul va urma calea firească şi că adevărul va fi aflat până la urmă, deoarece crede în instituțiile statului român, ca stat N.A.T.O. și U.E., în care statul de drept chiar îşi face datoria în aflarea adevărului”, este transcrierea declarației lui Coldea dată în fața Curții de Apel București la data de 25 septembrie 2024, potrivit unui document al instanței consultat de G4media.ro.

Ce a declarat Dumbravă în faţa instanţei

”Inculpatul Dumbravă Dumitru, personal, arată că se simte ca în fața unor camere de televiziune deoarece este convins, așa cum a subliniat și domnul Coldea, că, în câteva zile, după ce dosarul va pleca de la instanţă, se va face analiza ortoepică şi sintactică a declarației sale pe ecrane mari, în toate studiourile de televiziune, dar o să îşi asume și acest lucru.

Precizează că a recitit de mai multe ori ordonanța prin care se instituie prelungirea măsurii controlului judiciar, aceasta fiind, fără îndoială, o operă de artă în termeni de retorică, şi spune asta cu admirație, dar ar plasa-o, mai degrabă, în curentul postmodernist, marcat, așa cum s-a văzut, de eclectism, fragmentare și ambiguitate.

Susţine că acuzarea stă foarte rău la capitolul cronologiei, în sens larg, având în vedere că întreaga acuzare are ca substrat sugerarea în mod insidios că activitatea de consultanță pe care o presta pentru Societatea Doru Trăilă şi asociaţii, este una ilegală, menită să ascundă un mecanism infracțional și un mod de operare în afara legii.

Înțelege că pentru piața de avocatură din România este puţin mai exotic acest mod de lucru, însă arată că la Londra există o stradă celebră, Chancery Lane, supranumită artera juridica orașului, unde, pe de o parte, sunt cabinetele avocaților, pe cealaltă sunt birourile unor foști lucrători din CIA, MI5, MI6 și alte servicii de informații, de inteligență pe planetă, care acoperă deficitul informativ resimțit de avocați în relația cu clienții.

Susţine că nimeni nu s-ar gândi acolo sau în alte capitale importante din lumea asta, că acest mod de operare este un mecanism infracțional  sau că această asociere este echivalentul constituirii unui grup infracțional organizat.

Precizează că este suficient să se intre pe site-urile unor firme, precum K.L. Gates şi Doughty Street Chambers, pentru a se vedea public CV-urile unor angajați sau colaboratori,  care nu se ascund nicio secundă și menționează că își valorifică experiența anterioară căpătată în cadrul unor structuri informative, în susținerea intereselor unor clienți ai cabinetelor de avocatură cu care colaborează.

O altă idee care rezultă din ordonanța pe care a surprins-o, arată că este că s-au stabilit niște circuite financiare, în același scop, de menținere a unui mecanism infracțional bine articulat.

Precizează că a lucrat direct sau indirect la demantelarea a zeci, poate sute de grupuri de criminalitate economico-financiară, unele cu extensii transfrontaliere maxim sofisticate, cu zeci de modalități de disimulare a produsului unor infracțiuni și de spălarea banilor.

Dacă tot ce a reușit să pună la cale sunt acele contracte și acele plăți făcute invariabil prin transfer bancar, în pofida insistențelor, uneori, a domnului Hideg de a plăti banii cu sacoșa, arată că atunci este cel mai prost infractor de pe planetă și dă dreptate domnului Ciutacu, care se minuna, după momentul inculpării sale, cât de fraieri sunt acești generali care au lăsat urme ale plăţilor făcute.

Dacă activitatea desfășurată ar fi fost una ilicită, arată că avea și cunoașterea și mijloacele și metodele și consultanța necesară să treacă în clandestinitate, să nu lase urme sau să lase urme greu identificabile de către autoritățile statului român. Susţine că nu a avut niciun motiv să o facă și tot ce a întreprins, a întreprins la vedere, asigurând trasabilitatea pentru a putea fi verificat că acțiunile sale au fost în limita legalității.

Referitor la respectarea regulilor controlului judiciar, arată că totdeauna, chiar la interpelări intempestive ale organelor de urmărire penală, a dat curs şi a pus la dispoziție toate documentele care i-au fost cerute.

Precizează că a muncit zi și noapte, două, trei zile, până când a reușit să sistematizeze documentele cerute de organele de anchetă.

Mai arată că a avut permisiunea doamnei procuror să meargă în Franța şi s-a întors la minutul și secunda indicată, fără niciun fel de probleme.

Precizează că este o persoană care respectă legea, respectă regulile și disciplina, oarecum nativ și nu trebuie să i se impună niște reguli sau un control judiciar, care, după incidentele de la Constanța, s-a văzut cât de efectiv este și ce modalitate arhaică este de a ține pe cineva în control.

Consideră că instanţa are toate elementele pentru a cumpăni și decide în baza unor aspecte care au fost supuse atenției în această ședință de judecată și care, în opinia sa, conturează o stare de fapt care poate fi rezumată într-o poveste foarte scurtă.

Arată că un client cu așteptări suprarealiste și rău platnic, numit convențional Cătălin, înregistrează pe ascuns discuțiile cu avocatul său, simțindu-se înșelat. De săvârșirea acestei infracțiuni află un colaborator al avocatului, află și Cătălin că avocatul a aflat despre fapta săvârșită și că se pregătește să-i facă o plângere penală la sugestia colaboratorului.

Niște binevoitori, cărora domnul Cătălin i s-a plâns, îi spun că singura lui șansă de scăpare este să meargă la Parchet și să facă un denunț înainte ca plângerea legată de înregistrarea ilegală a unor convorbiri private să ajungă la un organ competent. De aici, arată că se cunoaşte povestea care e plină de binevoitori care îl consiliază, desigur, dezinteresat pe Cătălin”, este redarea declarației date de generalul Dumbravă în fața Curții de Apel București la data de 25 septembrie 2024, potrivit aceluiași document al instanței.

Cum a argumentat instanța respingerea contestaţiei generalilor

Judecătoarea CAB Adina Adriana Radu a respins plângerea generalilor față de măsura preventivă a controlului judiciar.

”Se constată că nu au încetat temeiurile care au deterninat luarea măsurii preventive și nici nu au apărut temeiuri noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. ​În cauză, există suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârşit infracţiunile pentru care s-a dispus măsura preventivă, aşa cum relevă probele administrate în cauză (…) și anume:

– denunţul şi declaraţia martorului Hideg Robertino Cătălin,

– procesele verbale de redare a discuțiilor înregistrate în mediul ambiental,

– contractele de asistență juridică încheiate de SCP „Doru Trăilă și Asociații”,

– contractele de consultanță încheiate de SCP „Doru Trăilă și Asociații” cu SC Wise Line Consulting SRL (firma de consultanță a generalului Dumbravă – n.r.) și actele adiționale la acestea,

– facturile emise de SC Wise Line Consulting SRL către SCP „Doru Trăilă și Asociații”,

– contractele de consultanță încheiate de SC Wise Line Consulting SRL cu SC Strategic Sys SRL (firma de consultanță a generalului Coldea – n.r.) și actele adiționale la acestea,

– facturile emise de SC Strategic Sys SRL în calitate de furnizor al SC Wise Line Consulting SRL,

– ordine de plată,

– extrase de cont obținute în baza hotărârii Curții de Apel București,

– declarațiile informative D394 pentru SCP „ Doru Trăilă și Asociații”, SC Wise Line Consulting SRL, SC Strategic Sys SRL,

– procesele verbale de efectuare de verificări pe „Portalul Sistemului Informatic Integrat” analiză financiară,

– procese verbale de descărcare și  analiză a declarațiilor informative D394 pentru SCP „ Doru Trăilă și Asociații”, SC Wise Line Consulting SRL, SC Strategic Sys SRL,

– procesele verbale de analiză a datelor privind tranzacțiile financiare,

– procesele verbale de analiză a datelor de tip listing, obținute în baza încheierii Curții de Apel București – Secția I Penală,

– procesele verbale privind efectuarea percheziției informatice privind telefoanele martorului Hideg Robertino Cătălin, anexele la acestea și datele informatice extrase şi

– declarațiile suspecților/inculpaţilor.

La acest moment procesual, probele sunt suficiente pentru prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, probe care fundamentează presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele pentru care s-a dispus luarea și prelungirea măsurii preventive, iar nu probe necesare pentru a se pronunţa o soluţie cu privire la vinovăţia acestora (…)

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în speță, măsura controlului judiciar este legală şi temeinică faţă de gravitatea presupuselor infracţiuni reţinute, precum şi modalitatea concretă de comitere, impunându-se supravegherea comportamentului inculpaților pentru a asigura o bună desfășurare a procesului penal și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, inculpații sunt acuzați de săvârşirea unor fapte de corupție, inculpații Coldea Florian și Dumbravă Dumitru, folosindu-și notorietatea obținută prin funcțiile importante deținute anterior pensionării, în cadrul Serviciului Român de Informații, și-au creat imaginea unor persoane care pot influența actul de justiție, în sensul de a obține soluții favorabile justițiabililor dispuși să plătească, în schimb, sume apreciabile de bani, a căror proveniență ilicită era disimulată prin încheierea unor contracte de asistență juridică complementare unor contracte de consultanță, de către inculpatului Trăilă Doru Florel, de profesie avocat, cooptat în acest scop în activitatea infracțională.

Se remarcă faptul că racolarea potențialilor cumpărători de influență se făcea în funcție de recomandările primite de la anumite persoane agreate ca fiind de încredere, dar și de disponibilitatea acestora de a plăti corespunzător un astfel de serviciu, ceea ce demonstrează un mod de operare elaborat și o periculozitate sporită.

Aceste acuzații privind posibile influențe pe lângă magistrați aduc o severă atingere prestigiului justiției, contribuind la scăderea încrederii populației în onestitatea actului de justiție, aspecte care întăresc gravitatea presupuselor fapte imputate”, a arătat judecătoarea Radu în motivare.

Fost consilier prezidențial Dan Moldoveanu, adus la DNA cu poliția și audiat

Fostul consilier pe probleme de securitate națională al lui Traian Băsescu, Daniel Moldoveanu, a fost adus cu poliția la DNA la începutul săptămânii trecute, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro. Dan Moldoveanu este unul dintre martorii propuși de apărare, însă nu s-a prezentat la audieri și a fost adus cu mandat. După audiere, procurorii i-au reținut telefonul pentru percheziția informatică. Potrivit surselor G4media.ro, după 12 aprilie 2024 când omul de afaceri Cătălin Hideg a depus denunțul împotriva generalilor, Daniel Moldoveanu l-ar fi vizitat și ar fi încercat o mediere.

Aceleași surse au declarat că, în cursul lunii septembrie, așadar după inculparea generalilor din data de 24 mai 2024, un jurnalist l-ar fi contactat pe Hideg tot pentru o presupusă mediere. Acum, procurorii verifică dacă emisarii medierii ar fi fost trimiși de generali la omul de afaceri denunțător și dacă regulile impuse prin controlul judiciar au fost încălcate.

Contactat telefonic de G4media.ro, omul de afaceri Cătălin Hideg a confirmat întâlnirea cu Dan Moldoveanu. „Deşi nu m-a mai căutat vreme de 2 ani, şi-a adus aminte de mine şi la o zi-două după ce am depus denunţul la DNA, mi-a făcut o vizită ca să medieze”, a declarat Hideg. Despre jurnalistul care l-ar fi căutat în septembrie, Hideg spune că nu are voie să facă niciun comentariu. Fostul consilier prezidenţial Dan Moldoveanu nu a răspuns solicitărilor G4media.ro de a expune un punct de vedere. Dacă va exprima vreunul, după publicarea acestui articol, îl vom publica imediat aici.