DNA cercetează descărcarea arheologică pentru lărgirea plajelor, finanțată cu 750 de milioane de euro de la UE/ Apele Române: Proiectul riscă să fie stopat. Costurile suplimentare pot ajunge la câteva sute de mii de euro pe zi

DNA Constanța a deschis un dosar penal in rem pentru a verifica modul în care Ministerul Culturii a aprobat descărcarea arheologică pentru lărgirea plajelor, în etapa a doua a proiectului, de peste 750 milioane de euro. Informația a fost confirmată oficial de Ministerul Culturii pentru G4Media.ro. Intervenția procurorilor Anticorupție ar fi avut loc după ce mai multe monede antice ar fi fost găsite în nisipul proaspăt excavat din largul mării.

Administrația Națională Apele Române a confirmat că accesul navei care excava nisipul din largul mării a fost restricționat pe o perioadă necunoscută de către Autoritatea Navală Română. ANAR a spus că, în prezent, lucrările de înnisipare sunt îngreunate și există riscul ca proiectul să fie stopat.

• ”În acest moment, lucrările de înnisipare din zona Mamaia sunt îngreunate. Există riscul ca, într-un interval de timp scurt, cel mai mare proiect de infrastuctură, ”Reducerea Eroziunii Costiere”, derulat de România pe litoralul românesc, să fie stopat. În aceste condiții, există riscul ca termenul de finalizare a lucrărilor de înnisipare pentru stațiunea Mamaia să fie amânat. Din data de 16 februarie, accesul navei în perimetrul în care se desfășurau lucrările de extragere a nisipului în zona Mamaia a fost interzis de către Direcția Hidrografică Maritimă Constanța și Autoritatea Navală Romănă. Interdicția a fost transmisă prin sistemul radio-naval de către Căpitania Zonală Constanța, Zona restricționată se suprapune peste perimetrele de exploatare derulate în cadrul proiectului Reducerea Eroziunii Costiere faza II (2014-2020) – Lot 2 – Mamaia​”, a declarat ANAR pentru G4Media.

Intervenția procurorilor Anticorupție ar fi avut loc după ce mai multe monede antice ar fi fost găsite în nisipul proaspăt excavat din largul mării.

Recent, procurorii DNA au trimis Autorității Navale Române o solicitare prin care au cerut interzicerea accesului oricăror nave și exploatarea fundului mării în perimetrul care urmează să fie cercetat de scafandri. Zona vizată de procurori se află la aproximativ 6 kilometri în larg, în dreptul plajelor ”Modern” și ”3 Papuci”.

Din perimetrul respectiv, de aproximativ 5,4 km pătrați conform datelor Google Maps, nava companiei olandeze Boskalis extrage nisip pentru înnisipare a 7 kilometri de plajă din nordul stațiunii Mamaia.

ANAR a declarat că riscă să suporte cheltuieli suplimentare, de câteva sute de mii de euro pe zi dacă interdicția va fi în vigoare mai mult timp:

• ”Există riscul ca beneficiarul proiectului, ANAR prin ABADL să suporte costuri suplimentare. Acestea pot fi revendicate de antreprenor, cu o valoare estimată de sute de mii de euro/zi. De asemenea, pot exista sancțiuni financiare pe care România le-ar putea primi din partea UE”, au declarat reprezentanții ANAR pentru G4Media.

Sursele consultate de G4Media au declarat că sumele suplimentare care ar putea fi imputate ANAR se ridică la 200.000 de euro/zi.

Reprezentanții Ministerului Culturii au confirmat pentru G4Media că DNA Constanța efectuează cercetări referitoare la descărcarea arheologică în proiectul de reducere a eroziunii costiere în Marea Neagră.

Ministerul Culturii a mai precizat că Certificatul de descărcare de sarcină arheologică a fost acordat, în 2019, de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa în baza aprobării de către Comisia Naţională de Arheologie a unui raport arheologic întocmit de către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa:

• ”Ministerul Culturii a luat la cunoştinţă de faptul că DNA Constanţa efectuează cercetări în cadrul unui dosar privind perimetre de exploatare necesare reducerii eroziunii costiere în Marea Neagră. Nu deţinem date exacte privind efectuarea de cercetări doar pentru o anumită descărcare de sarcină arheologică în perimetrul de exploatare Boskalis. Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente. În cazul perimetrului de exploatare a firmei Boskalis, a fost emis în anul 2019 un Certificat de descărcare de sarcină arheologică de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa în baza aprobării de către Comisia Naţională de Arheologie a unui raport arheologic întocmit de către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa”,

DNA Constanța a transmis că informațiile solicitate referitoare la dosarul deschis in rem sunt exceptate din categoria informațiilor de interes public.

Arheologul Ovidiu Țentea, fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, a declarat că este aberant ca platoul Mării Negre să fie considerat monument istoric pentru că este prea mare și supraclasat.

• ”Este monument istoric clasa A, nu cred că mai este vreun monument istoric, în lume, atât de mare. Este aberant pentru că este atât de mare. Este supraclasat, noi nu avem măsură. Spunem că supraprotejăm totul sau distrugem. Între ele parcă nu este cale de mijloc. Eu susțin că așa cum a fost clasat, așa poate fi declasat, prin eroare materiale, iar acolo unde se vor face descoperiri, se pot face cercetări detaliate. Dar acum se face doar o evaluare și se dă descărcare arheologică, ceea ce este o aberație. Descărcarea de sarcină arheologică este o greșeală pentru că arheologul trebuie să facă cercetatea, iar organele să dea avizul folosind raportul arheologului (…) În Marea Neagră se cercetează o navă protejată, epava Rusu, în zona teritorială a județului Tulcea. Dat fiind faptul că în județul Tulcea a fost descoperită o epavă, iar în Bulgaria sunt, atunci cu siguranță că sunt apele teritoriale ale Constanței. Dacă ne-am uita la vecinii bulgari ne-am uita ce sursă extraordinară de informații sunt aceste epave. Niște comori subacvatice”, a declarat Ovidiu Țentea pentru G4Media.ro.

Context

Cu aproape 1 miliard de euro, pe litoralul românesc s-a redus eroziunea costieră, grație unui amplu proces de reabilitare și extindere a plajelor. Primul proiect cofinanțat cu bani europeni a adus astfel României 33 de hectare de plajă nouă, în schimbul a 500 de milioane de lei. Pentru al doilea proiect ce vizează extinderea plajelor, în valoare de 752 milioane de euro, contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2018.

În 2015, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral finaliza proiectul „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța și Eforie Nord”. Valoarea totală s-a ridicat la 544.307.222 lei, din care 465.328.244 lei au fost puse la dispoziție din fonduri de coeziune.

În cadrul proiectului au fost reabilitate și construite diguri emerse (care ies din apă – n.red.) în lungime de 3544 de metri, au fost construite diguri submerse (sub apă – n.red.) pe o lungime de 1392 metri și a fost adăugat un volum de nisip de 3,5 milioane metri cubi, pe o distanță de plajă de 5770 metri.

Valoarea totală a celui de-al doilea proiect ajunge la 752 milioane euro, iar lucrările vor fi efectuate pe tot cuprinsul litoralului românesc, în zonele: Edighiol și Periboina, faleza Constanței, în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. (sursa foto: Facebook/ ABADL)

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.