DNA cere aviz pentru urmărirea penală a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii îl acuză că ar fi primit mită 10 la sută din valoarea unui contract Microsoft – 2 milioane de euro

DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro.

Tăriceanu ar fi acuzat că a luat mită două milioane de euro pe vremea când era prim-ministru, adică 10% dintr-un contract de 20 de milioane pentru licenţe software Microsoft. Potrivit surselor G4Media.ro, Tăriceanu ar fi primit mita pentru a efectua plățile aferente contractului din 2004 privind dotarea calculatoarelor din școli cu licențe Microsoft.

Potrivit surselor consultate de G4Media.ro, dosarul nu a fost instrumentat în baza protocoalelor dintre SRI și Parchete, ci pe ancheta clasică, cu denunțuri și documente.

În dosar au fost puşi deja sub învinuire doi intermediari.

Solicitarea de avizare a fost înaintată Parchetului General, care trebuie să o trimită Parlamentului, prin ministrul Justiţiei.

Contractul comercial de închiriere licenţe Microsoft a fost încheiat la data de 15 aprilie 2004 de către Guvernul Adrian Năstase și a fost extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft. Pentru plata facturilor la acest contract, în perioada 2005 – 2008, ar fi primit mită premierul Călin Popescu Tăriceanu, au explicat surse judiciare pentru G4media.

”Contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane de dolari achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane de dolari reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăţilor implicate”, arăta DNA într-un comunicat din 2014.

Pe 22 mai, Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat de Înalta Curte de Casație în dosarul în care procurorii DNA l-au acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. Decizia nu este definitivă. DNA ceruse 3 ani de închisoare pentru fostul premier. Judecătorii au schimbat încadrarea din mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă.

Patru luni mai târziu, pe 25 septembrie completul de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a motivat decizia de achitare a preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă în dosarul ”Ferma Băneasa”. Completul a fost condus de magistratul Constantin Epure şi format din judecătorii Ştefan Pistol şi Geanina Arghir, practic acelaşi complet care l-a condamnat pe Liviu Dragnea, cu diferenţa că, în cazul liderului PSD, preşedintele completului a fost judecătorul Ştefan Pistol.

În esenţă, judecătorii au conchis că Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi spus adevărul (acea realitate considerată de procurori ca fiind adevărul). E vorba de un drept protejat de CEDO, al martorului de a nu se auto-incrimina – au explicat magistrații. Fără să o spună explicit, judecătorii sugerează că procurorii ar fi putut să îl audieze pe Tăriceanu ca suspect sau inculpat, nu ca martor (detalii aici).