DNA, dosar penal legat de filme celebre. Procurorii consideră că banii pentru 55 de pelicule, printre care și ”Eu când vreau să fluier, fluier” și ”De ce eu?”, reprezintă un prejudiciu de 9,6 milioane de euro. Regizorii: neregulile găsite sunt ”mărunțișuri administrative”

DNA i-a inculpat pentru abuz în serviciu pe Eugen Șerbănescu, director al Centrului Național al Cinematografiei (CNC) în perioada 2006 – 2013, Carmen Stejeroiu, șefa fondului cinematografic, și Gabriela Dincă, inspector în cadrul CNC, potrivit unor documente oficiale consultate de G4Media.ro.

Decizia de inculpare a fost luată pe 9 iunie 2020 de procurorul DNA, Ștefăniță-Cosmin Stroie, într-un dosar constituit în 2014 ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al premierului Victor Ponta. Procurorul Stroie a preluat cazul de la Valina Călărașu, după ce aceasta a părăsit DNA. Procuroarea Călărașu a început urmărirea penală și le-a atribuit șefilor CNC calitatea de suspect în 2017.

Procurorii au stabilit și un prejudiciu uriaș de 9,6 milioane de euro. E vorba de finanțarea de către CNC a 55 de filme și scurtmetraje în perioada 2010- 2013.

Printre filmele a căror finanțare de către CNC este considerată prejudiciu de DNA se numără:

* ”Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint la Berlinala din 2010, regizat de Florin Șerban și produs de Cătălin Mitulescu,

* ”De ce eu?”, filmul regizorului Tudor Giurgiu despre moartea procurorului Cristian Panait,

* ”Undeva la Palilula”, regizat de Silviu Purcărete și produs de Tudor Giurgiu,

* ”Lampa cu căciulă”, cel mai premiat scurtmetraj românesc,

* ”Toată lumea din familia noastră” – ambele regizate de Radu Jude și produse de Ada Solomon,

* ”Aliyah DaDa”, un documentar regizat de Oana Giurgiu și produs de casa de producție a Oanei și a lui Tudor Giurgiu.

Ce le reproșează procurorii șefilor CNC. Într-o ordonanță de 189 de pagini, procurorii explică, în esență, faptul că mai multe case de producție au primit credite fără dobândă pe 10 ani de la CNC pentru realizarea unor filme și scurtmetraje și fie au întârziat lansarea filmelor, fie nu au raportat anual veniturile realizate de pe urma difuzării lor, chiar dacă erau zero.

Potrivit legii cinematografiei, în primul an de la lansare, producătorii trebuie să raporteze trimestrial veniturile obținute de pe urma difuzării filmului, apoi anual până în ultimul an, al zecelea.

Potrivit unor profesioniști din industria cinematografică, de regulă, producătorii restituie cam 1% din creditul fără dobândă acordat de stat pentru realizarea filmelor pentru simplul motiv că filmele românești nu stau mult în cinematografe și nu produc bani. În realitate, ”creditarea” de către stat este o formă de subvenționare a industriei, au explicat ei.

Șefii din CNC au fost inculpați însă pentru că nu au suspendat sau retras finanțarea în momentul în care au văzut că producătorii nu respectă cu strictețe termenele de lansare a filmelor sau de raportare a veniturilor.

De altfel, acuzațiile sunt de abuz în serviciu cu folos pentru altul, cu consecințe deosebit de grave. Adică șefii CNC ar fi abuzat de funcție și nu ar fi respectat legea pentru a le crea un folos necuvenit producătorilor de film. Pedeapsa pentru o astfel de acuzație poate ajunge până la 9 ani și 3 luni de detenție, la care se poate adăuga un spor de pedeapsă, fiind vorbe de mai multe astfel de infracțiuni.

Din pricina întârzierilor de lansare sau neraportărilor anuale de venituri – văzute drept încălcări ale legii cinematografiei – finanțările sunt considerate în întregime de procurori ca fiind prejudiciu, ca și când filmele nu ar fi fost făcute sau banii ar fi fost furați (folosiți în alte scopuri sau costurile ar fi fost umflate).

În plus, pe 11 mai 2020, actuala șefă a CNC, Anca Mitran, a constituit instituția parte civilă în ancheta penală pentru recuperarea prejudiciului de 9,6 milioane de euro.

Ce spune legea. Potrivit articolului 53 din OUG 39/2005 (devenită legea cinematografiei): „Directorul general al CNC poate să suspende sau, după caz, să rezilieze contractele de acordare a creditului financiar, poate solicita restituirea sumelor virate din credit și poate declanșa procedura executării silite, potrivit prezentei ordonanțe, în următoarele situații:

a)  beneficiarul creditului direct nu prezintă Centrului Național al Cinematografiei situația cheltuielilor efectuate și documentele justificative, în termen de maximum 15 zile de la data solicitării;

b)  beneficiarul creditului direct nu respectă obligațiile contractuale asumate față de Centrul Național al Cinematografiei.”

Exemple. În cazul filmului ”Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint în 2010, produs de Strada Film a lui Cătălin Mitulescu, procurorii au descoperit că producătorul nu a raportat veniturile anuale de 23 de ori, cât ar fi trebuit, ci doar de 11 ori.

Foto: Fragment din ordonanța DNA de începere a urmăririi penale

Prin urmare, procurorul l-a inculpat pe fostul director al CNC, Eugen Șerbănescu, pentru abuz în serviciu pentru că nu a suspendat finanțarea sau nu i-a cerut banii înapoi lui Mitulescu pentru filmul deja produs și premiat la Berlinala din 2010.

Foto: fragment din ordonanța DNA de începere a urmăririi penale

Similar, în cazul filmului ”De ce eu?” despre moartea procurorului Cristian Panait, regizat de Tugor Giurgiu.

Foto: fragment din ordonanța DNA de începere a urmăririi penale

În acest caz, a fost inculpată pentu abuz în serviciu Carmen Stejeroiu, șefa fondului cinematografic din cadrul CNC.

Foto: fragment din ordonanța DNA de începere a urmăririi penale

Ce spun producătorii de film. Tudor Giurgiu de la Libra Film și Ada Solomon de la Hi Film au răspuns cererii G4media.ro de a-și exprima un punct de vedere. Deocamdată, Cătălin Mitulescu de la Strada Film nu a formulat un răspuns până la publicarea articolului.

Tudor Giurgiu și Ada Solomon admit că au lipsit unele rapoarte anuale de venituri, dar – explică ei – pentru că erau irelevante, fiind vorba de venituri zero. Ei s-au declarat surprinși că DNA a dus în sfera penalului – ceea ce Tudor Giurgiu a numit – ”mărunțișuri administrative”. Pentru aceste nereguli, spun ei, casele de producție au fost deja sancționate administrativ în sensul că nu mai pot participa la proiecte de concursuri la CNC.

”Finanțarea filmelor prin Fondul Cinematografic este considerată formal credit, deși mai corect ar fi să fie asimilată ca subvenție (cum este în majoritatea țărilor europene, unde cultura are un rol strategic și politic), având în vedere că vorbim de produse culturale.

Raportările lipsă sunt raportări cu valoare zero, deci nu s-a sustras nimeni de la plățile datorate către CNC, nu a existat nici un fel de prejudiciu cauzat statului.

Filmele s-au realizat, au fost lansate, de cele mai multe ori cu rezultate remarcabile, datoriile către CNC sunt plătite, iar decontările pentru cheltuielile de producție sunt certificate de audituri externe.

Legea este incompletă, nefiind prevăzute niciun fel de sancțiuni explicite pentru aceste raportări întârziate – care nu prejudiciază în niciun fel statul, fiind vorba de rapoarte de 0 încasări – și nici posibilitatea de a stinge această “culpă” odată cu depunerea, fie și întârziată a acestora.

Mai mult, datorită unei interpretări surprinzătoare a legii, companiile aflate în situația în care au asemenea raportări întârziate nu mai pot participa la concursurile de proiecte pe o perioadă nedeterminată, aceste companii neavând nici un fel de posibilitate de a se reabilita.

O situație în afara oricărui principiu de drept, dacă ne gândim că orice datorie către stat poate fi plătită cu întârziere, cu penalități (în cazul de față este adevărat că nu există o sumă la care să se aplice penalități, datoria fiind 0).

Ca în multe alte cazuri, se investesc resurse și energie pentru cauze absurde, iar disfuncționalitățile reale sunt ocolite cu obstinație”, a declarat producătorul de film Ada Solomon pentru G4media.ro.

”Toată această chestiune îmi pare o comedie de prost gust, scrisă de scenariști amatori.

CNC e departe de modelul similar al unor instituții similare din Vest sau din Polonia, Ungaria, nu s-a reformat la timpul ei și în loc să ne propunem să o întărim, să aibă oameni competenți și plătiți corespunzător în structurile sale, o târâm într-un dosar fără sens.

E comic faptul că producători importanți, oameni care se zbat și care caută regulat bani în străinătate pentru filmele lor, care se preocupă de modul în care aceste filme circulă în lume, în festivaluri, aduc faimă Romaniei, ei bine aceste companii ajung să fie, indirect, trase de urechi pentru câteva mărunțișuri administrative care nu produc niciun efect pe termen lung.

Am făcut parte din colectivul care a contribuit la scrierea Legii Cinematografiei în 2005 și nu mi-aș fi putut imagina vreodată că un articol prost scris și trecut cu vederea (articolul 53 din OUG 39/2005 – n.r.) de toți cei care am lucrat acolo, poate produce efecte atât de idioate.

Mă refer la faptul că directorul CNC poate cere de la producător returnarea sumei primite pentru producția filmului, la finalul ciclului de producție (deci când filmul e gata lansat, eventual premiat, vândut, plus auditat pentru a se certifica faptul ca banii CNC au fost cheltuiți cum trebuie), dacă se constată mici întârzieri în depunerea unor raportări la CNC.

Să crezi că așa ceva se poate întâmpla e nefiresc și total în contradicție cu modul în care se fac filmele. Niciun director CNC nu a cerut vreodată o astfel de măsură pentru că era ilogică, dar s-au aplicat alte sancțiuni, de exemplu, interdicția de a participa la concursurile organizate de CNC.

A ne imagina că un domeniu atât de particular precum e facerea de filme (unde condiționările de tip vreme, actori, disponibilități oameni sau echipament, pot genera întârzieri ale procesului de producție) poate fi guvernat de atitudini precum cea descrisă mai sus, e o utopie curată.

În concluzie, sper ca rațiunea să învingă și această speță să fie trecută rapid în uitare. Sunt multe altele problemele care ard în cinematografie, de la subfinanțarea cronică a Fondului Cinematografic, până la blocajul existent la Ministerul Economiei care ar fi trebuit de peste 6 luni să valideze audituri ale unor proiecte de filme străine turnate în Romania.

Singurul efect al acestui dosar va fi decredibilizarea și slăbirea instituției CNC, subordonarea sa unor instituții care nu au nicio treabă cu cinematografia și instaurarea fricii (de a gândi rațional și normal) în rândul funcționarilor”, a declarat regizorul și producătorul de fim Tudor Giurgiu pentru G4media.ro.

Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Foto: Afișul oficial al filmului ”De ce eu?”