DNA și DIICOT, risc de desființare. Front comun împotriva procurorilor anti-corupție

UDMR s-a opus din nou, miercuri seara, în ședința coaliției, desființării Secției Speciale, cu falsul argument că trecerea competențelor de anchetare a magistraților înapoi la DNA n-ar prezenta garanții împotriva abuzurilor. Altfel spus, însăși funcționarea DNA este pusă sub semnul întrebării, din moment ce partide din coaliția aflată la guvernare își exprimă public neîncrederea în instituție.

Nu doar UDMR subminează activitatea DNA. Mulți liberali gândesc la fel și vor ca Secția Specială să nu fie complet desființată, ci salvată cumva prin mutarea ei la Parchetul General. Politicienii au înțeles perfect cât de eficient este instrumentul de intimidare și control al magistraților inventat de Dragnea& PSD, așa că vor să-l păstreze.

Nimeni nu-și dorește procurori anti-corupție cu adevărat puternici mai ales acum, în următorii patru ani, când vin miliardele de la UE, în total vreo 80 de miliarde de euro (30 de miliarde din PNRR, 50 de miliarde din bugetul multianual).  Miză uriașă. Toți vor să acceseze banii cât mai ușor și, dacă se poate, fără frică de procurori. Există, așadar, o înțelegere tacită și transpartinică împotriva justiției.

Chiar șeful DNA a verbalizat această explicație într-un interviu recent pentru G4Media.ro: ”Nimănui nu i-ar conveni de o instituție sau de persoane care ar sta ca un supraveghetor asupra cheltuirii banilor publici”.

Nu doar politicienii fac totul să țină justiția paralizată. Unii magistrați au făcut front comun cu politicienii în războiul lor de a reduce la tăcere sistemul. Vechile rețele din politică și justiție s-au reactivat, este șansa lor să se refacă și să presteze servicii reciproce ca în vremurile bune.

Inspecția Judiciară deschide acțiuni disciplinare pe bandă rulantă împotriva procurorilor și judecătorilor vocali, pro-reformă, gen Cristi Danileț, Dragoș Călin, Bogdan Pârlog și alții care îndrăznesc să critice public lipsa de voință politică în ce privește desființarea secției speciale, corectarea legilor justiției și adoptarea altor măsuri vitale pentru sistemul judiciar.

Inspecția Judiciară este condusă în continuare de Lucian Netejoru, buzduganul regimului Drangea împotriva magistraților incomozi. Netejoru pare să beneficieze mai departe de sprijin și încurajări politice pentru a continua cu acțiunile de hărțuire și intimidare la fel cum proceda sub regimul PSD. Atunci, la fel ca acum, obiectivul principal era punerea sub control a justiției, cu diferența că înainte era pe față în timp ce acum se lucrează ceva mai insidios.

Șeful Inspecției Judiciare, criticată dur în ultimul raport MCV, poate fi schimbat doar de Consiliul Superior al Magistraturii. CSM este dominat în prezent de magistrați anti-reformiști.

La dărâmarea justiției pune însă umărul și Înalta Curte, care a contestat la Curtea Constituțională modificările legislative prin care condiția de vechime pentru a intra în DNA sau DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor e Crimă Organizată și Terorism) scade de la 10 ani la 7 ani.

Scăderea vechimii a fost cerută cu insistență în special de DNA. Instituția se confruntă cu o criză majoră de procurori. Mulți s-au pensionat pe fondul discuțiilor despre o eventuală creștere a vârstei de pensionare prin menținerea condiției de vechime de 10 ani, baza de recrutare este destul de mică. În criză de personal, fără suficienți ofițeri de poliție judiciară și fără resurse tehnice, DNA funcționează la limită, pe avarii.

Ministerul Justiției a reușit să convingă cumva partidele din coaliție să accepte coborârea vârstei de intrare în DNA și DIICOT, însă cei care se opun de această dată sunt magistrații de la Înalta Curte. Lor li se pare nedem să fie anchetați, la o adică, de procurori tineri, cu șapte ani vechime, așa că au atacat modificările, inclusiv scăderea vârstei, la Curtea Constituțională.

În aceste condiții, există riscul major ca judecătorii CCR să se transforme ca de obicei în ultima vreme în legiuitori și să stabilească, de pildă, că un procuror are nevoie de grad de Înaltă Curte pentru a intra în DNA sau DIICOT. Or, sunt foarte puțini procurori cu grad de Înaltă Curte în ambele instituții. La DIICOT ar rămâne cam un sfert din procurori iar DNA-ul ar fi decimat.

CCR ar urma să se pronunțe asupra sesizării trimise de Înalta Curte pe data de 14 iulie. Într-o săptămână vom afla, așadar, dacă DNA mai primește o lovitură, echivalentă cu desființarea, sau va ieși din criza de resursă umană.

N-ar fi deloc exclus ca CCR să fie încurajată politic să mai aplice o lovitură cu efecte letale procurorilor din DNA și DIICOT. Politicienii scapă de orice răspundere și vor arăta cu degetul către Curtea Constituțională pentru răul făcut, deși vor fi primii care se vor bucura de paralizarea organelor de anchetă.

Este vizibilă lipsa cvasi-totală de voință politică în a reforma cu adevărat justiția. Am mai scris despre ea pe larg după raportul MCV. Oficialii de la Bruxelles au constatat că nici o reformă promisă n-a fost dusă până la capăt.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, pare să se lupte mai departe pentru desființarea secției speciale și pentru reforme, dar în mod evident nu beneficiază de susținere reală nici de la președintele Klaus Iohannis, nici de la ceilalți parteneri de coaliție. Dimpotrivă, pare sabotat sistematic și n-ar fi exclus ca liberalii și udemeriștii să preseze pentru remanierea lui, cu binecuvântare de la Cotroceni.

În orice caz, ministrul Stelian Ion nu mai poate asista pasiv la frontul comun făcut de politicieni și unii magistrați împotriva justiției. Dacă nu-l va denunța și expune, dacă va accepta torpilarea tot mai agresivă a magistraților, va fi acuzat în cele din urmă de complicitate și va deconta alături de UDMR și PNL neîndeplinirea promisiunilor din programul de guvernare la capitolul justiție.