G4Media.ro

DNA susține că judecătorii care l-au achitat pe Ghiţă au ignorat probele…

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

DNA susține că judecătorii care l-au achitat pe Ghiţă au ignorat probele din dosarul cu fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu. Doi dintre judecătorii lui Ghiţă fac parte şi din completul lui Dragnea

Luni, 18 iunie, este un nou termen în apel în procesul de corupţie care îi vizează pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă şi pe fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu. Anul trecut, cei doi au fost achitaţi la fond de completul de 3 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). DNA a atacat decizia de achitare la completul de 5 judecători al ICCJ. În motivele de apel, DNA acuză instanţa de fond că s-a făcut că nu vede probele.

Foto: Sebastian Ghiță (InquamPhotos / Octav Ganea)

Completul care a decis achitarea lui Ghiţă a fost prezidat de judecătoarea Ana Maria Dascălu şi format din magistraţii Ştefan Pistol şi Geanina Arghir. Acelaşi complet i-a judecat şi pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, până în toamna anului trecut când judecătoarea Dascălu s-a pensionat şi a fost înlocuită cu judecătorul Constantin Epure. Din cauza pensionării judecătoarei Dascălu, procesele lui Dragnea şi Tăriceanu s-au reluat. În acest an, completul format din judecătorii Pistol-Arghir-Epure l-a achitat pe Tăriceanu în procesul de mărturie mincinoasă şi urmează să se pronunţe în procesul lui Dragnea pe 21 iunie. Interesant este că unul dintre judecătorii din complet, Ştefan Pistol, a făcut parte şi din completul care l-a achitat pe Ghiţă, în urmă cu câteva zile, în alt dosar, cel privind intervenţiile la nivelul Poliţiei şi Parchetului din Prahova.

Acuzaţiile. În iulie 2015, procurorii DNA Ploieşti i-au trimis în judecată pentru corupţie pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă şi pe fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu. Ghiţă este acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, iar Iulian Bădescu, de luare de mită şi abuz în serviciu.

În 2013, fostul primar al Ploieştiului ar fi acordat ilegal de la bugetul local o finanţare nerambursabilă suplimentară de 1.500.000 de lei clubului de baschet susţinut de Sebi Ghiţă, CSU Asesoft Ploieşti. În schimbul finanţării, primarul ar fi primit de la Ghiţă o casă în cartierul Albert, un fel de Pipera a Ploieştiului. Cei doi ar fi disimulat mita prin intermediul unor tranzacţii, considerate fictive de procurori, între firmele controlate de Ghiţă, Sunsmart şi Asesoft, şi firma Bipress a lui Bădescu.

Cu bani primiţi inclusiv de la MAE, printr-un contract IT, Sunsmart ar fi „cumpărat” de la firma lui Bădescu două mărci comerciale, „Republicanul” şi „Drumul Vinului”. Sunsmart nu ar fi folosit ulterior mărcile, spun procurorii care acuză că tranzacţia ar fi fost formală. Ar fi fost doar un paravan pentru ca banii să ajungă la Bădescu. Cu banii de la Sunsmart, primarul ar fi „cumpărat” casa din cartierul Albert de la Asesoft. Apoi, primarul ar fi făcut cărţile, asfel încât clubul de baschet susţinut de Ghiţă să primească 1.500.000 de lei din bani publici. Cu alte cuvinte, potrivit DNA, banii de la MAE au ajuns de la o firmă a lui Ghiţă la altă firmă a acestuia, Bădescu s-a ales cu o vilă, „vânzând” două mărci comerciale inutile, iar clubul de baschet al lui Ghiţă a primit 1.500.000 de lei tot de la stat.

De ce l-a achitat instanţa de fond pe fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu pentru acuzaţia de luare de mită. Potrivit motivării instanţei de fond care a dispus achitarea, judecătorii au ajuns la concluzia că procurorii îşi bazează acuzaţia doar pe declaraţiile a doi martori cu identitate protejată.

„Înalta Curte reţine că declaraţiile celor doi martori cu identitate protejată sub aspectul înţelegerii dintre cei doi inculpaţi (Bădescu şi Ghiţă -n.r.) cu privire la finanţarea Asociaţiei Basket Club Asesoft în schimbul imobilului din Ploieşti, Aleea Orizont, (..), judeţul Prahova nu sunt confirmate de alte probe din dosar. Niciun alt mijloc de probă administrat în cauză nu relevă existenţa unei înţelegeri anterioare sau concomitente încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare a imobilului între cei doi inculpaţi, legată de finanţarea nerambursabilă a Asociaţiei Basket Club Asesoft. În acest context, Înalta Curte constată că aceste declaraţii anonime au un caracter determinant în susţinerea acuzaţiei, motiv pentru care nu pot fi folosite singular în răsturnarea prezumţiei de vinovăţie şi, implicit, în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatului”, se arată în motivarea instanţei care a dispus achitarea.

Un paragraf mai jos însă, chiar judecătorii scriu negru pe alb că există şi alte probe, dar – susţin ei – nu ar rezulta din aceste dovezi faptul că firma Asesoft i-a dat casa primarului în numele lui Ghiţă şi nici că imobilul a fost dat edilului pentru sponsorizarea clubului de bachet susţinut de Ghiţă.

„În ceea ce priveşte primirea imobilului din Aleea Orizont, mun. Ploieşti cu titlu gratuit de la SC Asesoft Internaţional SA de către inculpatul Bădescu Iulian, se constată că, sub acest aspect, declaraţiile celor doi martori protejaţi se coroborează cu declaraţiile martorului Tănase Iulian Cristian (finul fostului primar al Ploieştiului – n.r.) şi cu celelalte mijloace de probă indicate în actul de sesizare din care reiese faptul că nu suntem în prezenţa unei tranzacţii reale. Însă, din cuprinsul acestora din urmă, nu se poate stabili nici dacă SC Asesoft Internaţional SA a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare în numele inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, în condiţiile în care această societate este proprietarul imobilului, nici dacă încheierea acestui contract a fost justificată de finanţarea nerambursabilă a Asociaţiei Basket Club Asesoft”, se arată în motivare.

În plus, instanţa a conchis că DNA nu a probat faptul că firmele Asesoft sau Sunsmart sunt controlate de Ghiţă şi că acesta le-a cerut oamenilor săi să îi dea mită primarului. „Este de remarcat faptul că parchetul a formulat această acuzaţie plecând de la prezumţia că inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian coordona efectiv activitatea Asociaţiei Basket Club Asesoft, precum şi a societăţilor comerciale din aşa-zisul grup „Asesoft” şi, drept-urmare, a presupus că acesta a dictat reprezentanţilor legali ai SC Asesoft Internaţional SA oferirea imobilului din Aleea Orizont în schimbul finanţării nerambursabile a Asociaţiei Basket Club Asesoft, însă astfel de procedee probatorii nu au forţa necesară de a dovedi, cu certitudine, că inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a procedat în acest sens”, se arată în motivarea judecătorilor.

Ce spun procurorii în motivele de apel. DNA a atacat sentinţa de achitare la completul de 5 judecători. În motivele de apel, procurorii arată că instanţa de fond a ignorat dovezi: acte şi probe testimoniale, mai cu seamă, declaraţiile celor doi martori cu identitate protejată şi cea a finului fostului primar. Iată aceste declaraţii.

Martorul cu identitate protejată Manole Gheorghe a declarat: „După ce a devenit primar, Bădescu Iulian l-a contactat pe Sebastian Ghiţă şi i-a solicitat acestuia ca în schimbul încheierii unor contracte de prestări servicii între Primăria Municipiului Ploieşti şi societăţile administrate în fapt de acesta, să îi remită dreptul de proprietate al unui imobil situat în Ploieşti, cartierul Albert, imobil care a fost oferit în anul 2013. Bădescu chiar s-a exprimat în cercul său de cunoscuţi, atât din segmentul politic, cât şi din cel privat că <<”eu, primar al Ploieştiului, nu merit şi eu o casă în cartierul Albert?>>. Cei doi au încheiat în formă autentică o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare între SC Asesoft Internaţional SA şi SC Bipress SRL, contra sumei de peste 1.000.000 lei, pe care Bădescu Iulian nu a plătit-o niciodată. În acest context, primarul Bădescu Iulian, în baza înţelegerii cu Sebastian Ghiţă, a încheiat, în perioada 2012-2014, trei contracte de prestări servicii cu SC Asesoft Internaţional SA, în valoare totală de aproximativ 300.000 euro pentru servicii informatice, prin încredinţare directă. Totodată, în schimbul acestui imobil oferit drept mită de către Sebastian Ghiţă, Bădescu Iulian, în calitate de primar, a acceptat să sponsorizeze anual cu suma de 500.000 euro, din fondurile Primăriei Ploieşti, echipa de baschet CSU Asesoft. Cunosc faptul că Sebastian Ghiţă a direcţionat suma de bani primită cu titlu de sponsorizare către firma A&S World Travel SRL, administrată de Chirilă Sorin, cu scopul de a retrage banii în numerar şi de-ai folosi în interes personal, simulând în actele contabile cheltuieli fictive cu deplasările, cantonamentele echipei de baschet.”

Audiat de instanţă pe 28 octombrie 2016, martorul cu identitate protejată Manole Gheorghe şi-a menţinut declaraţiile defavorabile celor doi: „Îl cunosc pe Iulian Bădescu, primar şi mă aflam în cercul acestuia de cunoscuţi. Mai cunosc faptul că, după ce a devenit primar, a dorit să obţină o casă folosindu-se de funcţia pe care o deţinea. Astfel, a încheiat mai multe contracte cu mai multe societăţi şi cu Clubul Sportiv de Basket Asesoft. De la domnul Bădescu am aflat că, în urma sponsorizării echipei de baschet, urma să primească o casă. Valoarea contractelor se ridica la suma de 500.000 euro şi urma să obţină acea casă în cartierul Albert. Ştiu că s-a realizat această tranzacţie, banii s-au transferat de la primărie la clubul sportiv undeva prin anul 2013, aşa reţin. Tot în acea perioadă, din câte reţin, s-au perfectat actele şi dl. Bădescu a primit acea casă. Domnul Bădescu nu a primit casa pe numele lui, ci prin intermediul unor firme pe care le controla, prin rudele sale, dintre aceste firme reţin Blum Presss şi Bipress. Reţin că dl. Bădescu se lăuda cu acest lucru şi spunea că pentru <<ceea ce am făcut merit şi eu această casă>>, aceasta cu referire la contractul de sponsorizare. Astfel primarul Bădescu Iulian, în baza înţelegerii acceptate de Sebastian Ghiţă, a încheiat, în anii 2012, 2013, 2014, contracte de prestări servicii în valoare totală de aproximativ 300.000 euro, pentru servicii informatice, prin încredinţare directă către SC Asesoft Internaţional SA. După atribuirea primelor două contracte, în baza înţelegerii anterioare, Sebastian Ghiţă, prin SC Asesoft Internaţional SA, i-a oferit lui Bădescu Iulian imobilul situat pe raza mun. Ploieşti, cartierul Albert. Pentru a masca această operaţiune frauduloasă de dare-luare mită, în vara anului 2013, au încheiat în formă autentică o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare între SC Asesoft Internaţional SA şi SC Bipress SRL, contra sumei de peste un milion de lei, sumă pe care Bădescu Iulian nu a plătit-o niciodată. Pentru acest imobil oferit drept mită de Sebastian Ghiţă, Bădescu Iulian, în calitate de primar, a acceptat să sponsorizeze anual, cu suma de 500.000 euro, din fondurile Primăriei Ploieşti, echipa de baschet Asesoft. ”

Martora cu identitate protejată, Iamandi Nicoleta, a dat declaraţii similare la DNA. Audiată de instanţă, tot pe 28 octombrie 2016, martora a detaliat: „prin intermediul SC Asesoft Internaţional SA, Sebastian Ghiţă i-a dat mită lui Iulian Bădescu un imobil situat în apropierea casei lui şi pentru că valoarea acestui imobil era mai mare decât cea a contractelor, diferenţa urma să se acopere prin sponsorizare făcută de Primăria Ploieşti unei părţi componente a firmelor lui Sebastian Ghiţă, pentru echipa de baschet afiliată grupului Asesoft Ploieşti. Cunosc faptul că suma sponsorizată de Primăria Ploieşti era de 500.000 euro pe an”.

Iulian Tănasă, finul fostului primar al Ploieştiului şi administrator al firmei acestuia, Bipress Plopeni, a declarat şi el la DNA: ”În anul 2013, Bădescu Iulian a primit de la SC Asesoft Internaţional SA Ploieşti, despre care este de notorietate că este coordonată de către deputatul Ghiţă Sebastian, un imobil situat în cartierul Albert al Municipiului Ploieşti cu destinaţia de locuinţă. Bădescu Iulian a fost cel care a hotărât că imobilul respectiv să facă obiectul unei promisiuni de vânzare – cumpărare încheiat între SC Bipress SRL Plopeni ca promitent cumpărător şi SC Asesoft International SA Ploieşti – proprietar al imobilului. La puţin timp după ce am semnat în calitate de administrator al SC Bipress SRL Plopeni promisiunea bilaterală de vânzare – cumpărare pentru imobilul respectiv, Bădescu Iulian mi-a spus că trebuie să încheiem un contract prin care firma Bipress cesiona marca Drumul vinului către SC Sunsmart Integrate IT Ploieşti, ale cărei date de identificare mi-au fost transmise pe e-mail, din câte îmi amintesc de Chirilă Sorin (vărul soţiei lui Ghiţă Sebastian n.r.) – reprezentantul SC Asesoft SA. Preţul cu care marca urma să fie cesionată mi-a fost comunicat de Bădescu Iulian, respectiv 900.000 lei…Când a fost redactat contractul l-au anunţat pe Sorin Chirilă care mi-a spus să merg la sediul lor, pe strada Mihai Bravu, nr. 10, Ploieşti (sediul Asesoft), ca atare, cu acea ocazie l-am cunoscut personal pe Săndulescu Cristian ca reprezentant legal al SC Sunsmart Integrate IT Ploieşti, pe care îl văzusem anterior în cercul de apropiaţi ai lui Ghiţă Sebastian. După semnarea contractului, am emis facturi parţiale pentru marca Drumul vinului pe care le duceam personal la sediul Asesoft şi le predam angajaţilor de acolo. Sumele de bani încasate în contul SC Bipress SRL le-am direcţionat, din dispoziţia lui Bădescu Iulian către SC Asesoft SA Ploieşti, cu titlu contravaloare a imobilului din Cartierul Albert, în care se mutase cu familia sa. În urma acestor operaţiuni am perceput că respectivele tranzacţii au fost formale, doar scriptice, în realitate Bădescu Iulian a beneficiat de imobilul din Cartierul Albert cu titlu gratuit„, a declarat finul fostului primar la DNA.

În motivele de apel, procurorii DNA susţin că „declaraţiile martorilor cu identitate protejată vin în susţinerea celor demonstrate cu acte. Aceştia doar confirmă legătura la nivel de discuţii, înţelegeri, dintre cei doi inculpaţi, înţelegeri demonstrate prin acţiunilor lor ulterioare, în sensul rectificării bugetului, respectiv al promisiunii de vânzare cumpărare. O înţelegere ocultă între două persoane nu poate fi făcută publică, pentru a se cunoaşte de toată lumea şi a avea şi alte probe testimoniale în acest sens. Martorii protejaţi au relatat şi faptul că acea casă s-ar fi cerut şi pentru alte contracte, care nu au fost reţinute în acuzare. Tocmai de aceea nu au fost reţinute în acuzare, pentru că declaraţiile lor pe aceste aspecte nu s-au coroborat şi cu alte mijloace de probă.”

Procurorii au prezentat şi probe potrivit cărora Ghiţă controla compania Asesoft. E vorba de mai multe SMS-uri dintre fostul deputat şi administratorul Asesoft, Sorin Chirilă, vărul fostei soţii a lui Ghiţă. Chirilă era – potrivit procurorilor – <<persoana care, aşa cum rezultă din conţinutul comunicărilor telefonice purtate cu inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, îi cerea acestuia acordul pentru operaţiunile pe care urma să le facă din calitatea deţinută la SC Asesoft International SA Ploieşti:

În ziua de 3 noiembrie 2014, la ora 13:59:10, Ghiţă Sebastian, aflat la postul telefonic (….) (titular: Parlamentul României …), în zona Str. Jandarmeriei nr.14, sector 1, Bucureşti, (unde se află un sediu al SRI – n.r.) primeşte un mesaj text tip sms de la Chirilă Sorin, aflat la postul telefonic (…) (titular: Asesoft International SA ….), având următorul conţinut:

”Salut, mă întreba Budu (Daniel Buduluş – administrator 360 Revolution, o altă firmă din grupul Asesoft – n.r.) dacă putem să-l ajutăm azi cu 100k, că are salarii şi nu se descurcă”

În ziua de 14 noiembrie 2014, la ora 12:58:42, Ghiţă Sebastian (….) în zona B-dul Ion Ionescu de la Brad nr.10 (un sediu al PSD – n.r.), primeşte un mesaj text tip sms de la Chirilă Sorin (…) , având următorul conţinut:

„M-a sunat de la profi print, au o urgenta mare azi, daca putem sa l ajutam, mai au 100k?>>, se arată în motivele de apel ale procuroilor. Anchetatorii au prezentat şi alte SMS-uri trimise de Ghiţă lui Chirilă la date diferite, inclusiv la începutul lui 2015:

„1 mld ?” (…) „ Mai scoate urgent 10 ue ” (…) „Vreau 10 ue pt diseara ” (…) „ Sa iei 50 UE ”

De ce l-a achitat instanţa pe fostul primar al Ploieştiului pentru acuzaţia de abuz în serviciu. Judecătorii au ajuns la concluzia că primarul nu a putut comite infracţiunea de abuz în serviciu întrucât nu intra în atribuţiile lui să aloce finanţări către cluburile sportive. Instanţa nu neagă că e posibil să se fi comis vreo infracţiune atunci când responsabilii Clubului Sportiv Municipal Ploieşti au finanţat Asociaţia Basket Club Asesoft Ploieşti, dar susţin că acest lucru nu ar fi imputabil primarului Bădescu.

Judecătorii susţin că, deşi există declaraţii ale unor funcţionari din primărie ce dovedesc influenţa primarului Iulian Bădescu, nu se poate reţine că primarul şi-a încălcat atribuţiile de serviciu. „Declaraţiile martorelor (…), ce se coroborează şi cu cea a martorei Albu Constanţa-Luminiţa din data de 22 mai 2015 (…) dovedesc influenţa inculpatului Bădescu Iulian asupra conducerii Clubului Sportiv Municipal, influenţă care, chiar dacă s-ar reţine că a fost exercitată efectiv, nu se poate materializa în încălcarea atribuţiilor pe care inculpatul le avea în calitate de primar”, au arătat judecătorii în motivare.

DNA insistă în motivele de apel că instanţa de fond nu a ţinut cont de declaraţiile celor doi funcţionari ai primăriei, Nicoleta Crăciunoiu, fost director al Direcţiei Economice şi Laura Erji Stanciu, şef al Serviciului Buget – Împrumuturi al Direcţiei Economice. În plus, arată procurorii, instanţa ar fi ingnorat şi declaraţia fostului viceprimar al Ploieştiului, Raul Petrescu.

„Instanţa înlătură, fără nicio explicaţie, declaraţiile martorelor Crăciunoiu Nicoleta (Director Economic Primăria municipiului Ploieşti), Stanciu Erji Laura (şef Serviciu Buget – Împrumuturi din cadrul Direcţiei Economice Primăria municipiului Ploieşti) şi Albu Constanţa – Luminiţa (şef Serviciu Financiar Contabil din cadrul Clubului Sportiv Municipal), persoane cu pregătire şi funcţia necesară analizării faptelor, declaraţii care se coroborează între ele, cu toate mijloacele de probă, precum şi cu situaţia de fapt reţinută de procuror”.

Primul martor, Nicoleta Crăciunoiu, a declarat la DNA pe 21 mai 2015: „În ziua de 23 sau 24 aprilie 2013 am fost chemată în biroul city-managerului Anca Agapie de către Albu Luminiţa – şef serviciu financiar-contabil la Clubul Sportiv Municipal, care era foarte agitată şi care mi-a spus că primarul Bădescu Iulian i-a cerut să rectifice bugetul Clubului Sportiv Municipal prin suplimentare cu 1.500.000 lei pentru Asociaţia de baschet Asesoft, pentru acţiunea <<Promovarea sportului de performanţă>> – Legea nr. 350/2005”.

Martora Laura Erji Stanciu a declarat şi ea la DNA, pe 22 mai 2015: „Atât expunerea de motive, cât şi Raportul de specialitate poartă semnătura primarului Bădescu Iulian, fapt ce se întâmpla mai rar întrucât, de regulă, documentele întocmite de Clubul Sportiv Municipal Ploieşti erau vizate de viceprimarul Petrescu Raul sau de către city-managerul Agapie Anca. Acest lucru mă convinge că hotărârea privind rectificarea bugetului Clubului a fost luată de ordonatorul principal de credite – Bădescu Iulian şi de conducerea clubului.”

Fostul viceprimar al Ploieştiului, Raul Petrescu, a declarat la DNA pe 7 aprilie 2015: ”Printr-o dispoziţie a fostului primar Bădescu Iulian am fost desemnat să coordonez activitatea desfăşurată de Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, instituţie subordonată şi finanţată de Primăria Municipiului Ploieşti. Deşi am primit o astfel de dispoziţie nu am fost implicat efectiv în luarea deciziilor de către conducerea CSM, aceste decizii fiind luate direct de către fostul primar Bădescu Iulian care avea o relaţie directă cu persoanele care au asigurat conducerea CSM Ploieşti. Cu privire la sumele prevăzute în bugetul local al Municipiului Ploieşti pentru Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, arăt că eu personal nu am avut nicio contribuţie la stabilirea cuantumului acestora. Aceste sume erau stabilite de primarul municipiului, Bădescu Iulian împreună cu conducerea CSM Ploieşti. Din acestea erau alocate pentru programul ”Promovarea Sportului de Performanţă„ fonduri al căror cuantum era de asemenea stabilit de primar şi de conducerea CSM. Deşi coordonam activitatea clubului, nu am fost consultat nicio dată cu privire la cuantumul sumelor alocate programului respectiv. … Precizez că prin acest program (”Promovarea Sportului de performanţă nr.”) erau finanţate cluburile sportive … printre care şi Asesoft care aparţinea lui Ghiţă Sebastian. Conducerea CSM stabilea cuantumul acestor sume în urma unor discuţii purtate cu primarul Bădescu Iulian”, a arătat fostul viceprimar la DNA.

De ce a fost achitat Sebi Ghiţă pentru dare de mită, instigare la abuz şi spălare de bani. Din moment ce au decis achitarea primarului, presupus corupt, pe cale de consecinţă, judecătorii au decis şi achitarea omului de afaceri, presupus corupător. Procurorii susţin, însă, în motivele de apel că judecătorii au achiesat apărării lui Sebastian Ghiţă potrivit căreia: „Cu referire la acuzaţia că acel imobil ar fi fost oferit pentru ca un club de baschet să primească o finanţare suplimentară, o consider ilogică şi pentru faptul că valoarea imobilului susţinută în actul de sesizare este aproape egală cu valoarea presupusei mite şi cu cea a presupusei finanţări”, a declarat Ghiţă în faţa judecătorilor pe 23 februarie 2016.

Instanţa a concluzionat la rândul ei: „Înalta Curte reţine caracterul pertinent al observaţiei inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, în sensul că este ilogic ca o persoană să ofere unui funcţionar public un folos injust de o valoare sensibil egală cu avantajul obţinut din încheierea de către funcţionar a actului pretins în schimbul mitei, în condiţiile în care preţul menţionat în promisiunea de vânzare-cumpărare a imobilului este de 1.041.600 lei, iar finanţarea suplimentară obţinută de asociaţia sportivă a fost de 1.500.000 lei”, a arătat instanţa care a dispus achitarea.

Potrivit procurorilor, magistraţii care au dispus achitarea au ignorat faptul că tranzacţia dintre firma controlată de Ghiţă şi firma controlată de Bădescu ar fi fictivă, deşi chiar ei spun acest lucru în alt paragraf al motivării.

„Caracterul fictiv al vânzării mărcii Drumul Vinului, pentru suma de 900.000 lei, exclusiv TVA, în data de 18 septembrie 2013, de către S.C. Bipress S.R.L. către S.C. Sunsmart Integrate IT SRL este pe deplin dovedit de faptul că operatorul economic (cumpărătorul Sunsmart – n.r.) nu a desfăşurat, până în prezent, nicio activitate, respectiv nu a obţinut nici un venit din exploatarea mărcii”, arată procurorii.

Cronologia tranzacţiilor dintre Ghiţă şi Bădescu considerate suspecte de către procurori.

Ghiţă „i-a vândut“ primarului Bădescu o vilă în cartierul Albert din Ploieşti. Tranzacţia este considerată formală de către procurori în condiţiile în care firma lui Bădescu „a achitat” 1.041.600 lei către Asesoft International, companie controlată de Ghiţă, cu bani primiţi de la o altă firmă a lui Ghiţă, Sunsmart. E vorba de 887.600 de lei.

20 noiembrie 2007: Asesoft Internaţional Ploieşti – avându-l ca acţionar cu 99,4 la sută pe Sebastian Ghiţă şi ca administrator pe Sorin Adrian Chirilă, vărul soţiei lui Ghiţă – a cumpărat o vilă în cartierul Albert din Ploieşti, cu 250 de mii de euro. E vorba de teren intravilan de 902 mp şi casă cu etaj şi mansardă având o suprafaţă construită la sol 129 mp. Tranzacţia a fost autentificată de notarul Andreea Cosma, actual deputat PSD, fata fostului preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma.

decembrie 2012: Asesoft Internaţional Ploieşti a evaluat vila, stabilindu-se că valoarea de piaţă e de peste 840 de mii de lei.

9 august 2013: A fost autentificată promisiunea de vânzare-cumpărare pentru vila din cartierul Albert între Asesoft Internaţional Ploieşti – vânzător, reprezentată acum doar de vărul lui Ghiţă, administratorul Sorin Adrian Chirilă – şi Bipress Plopeni – cumpărător, reprezentată de Iulian Tănase, finul primarului Bădescu. Preţul: 1.041.600 lei, cu TVA. Firma controlată de primar s-a obligat să achite în avans 124.000 lei, iar diferenţa de 917.600 lei până la data încheierii contractului. În aceeaşi zi, Asesoft Internaţional Ploieşti a emis o factură către Bipress de 124 de mii de lei.

14 august 2013: Bipress plăteste 124 de mii de lei către Asesoft.

18 august 2013: Bipress primeşte 150 de lei de la o firmă controlată de Ghiţă, Sunsmart Integrare IT Ploieşti. Sunsmart luase banii împrumut de la o altă firmă controlată de Ghiţă, Asesoft Technologies.

20 septembrie 2013: Bipress plăteşte o altă factură de 124 de mii de lei către Asesoft din cei 150 de mii de lei primiţi de la Sunsmart, luaţi împrumut de la Asesoft Technologies.

19 noiembrie 2013: Bipress primeşte 450 de lei de la Sunsmart. Sunsmart primise parţial banii de la Qnet Internaţional, o altă firmă din grupul controlat de Ghiţă.

20 noiembrie 2013: Bipress plăteşte o factură către Asesoft de 450 de mii de lei cu banii primiţi de la Sunsmart, luaţi de la Qnet.

16 decembrie 2013: Bipress plăteşte o factură de 30 de mii de lei către Asesoft.

9 ianuarie 2014: Bipress primeşte 416 mii de lei de la Sunsmart. Sunsmart avea aceşti bani dintr-un contract cu MAE. În aceeaşi zi, firma controlată de primarul Bădescu plăteşte o factură de 313.600 de lei către Asesoft Internaţional, cu banii primiţi de la Sunsmart, luaţi de la MAE.

28 februarie 2014: Este datat procesul verbal de predare – primire a casei, însa procurorii susţin că în realitate primarul a intrat în posesia vilei şi a început lucrările de renovare în vara lui 2013.

În total, sumele virate în contul firmei lui Bădescu, Bipress, de firma controlată de Ghiţă, Sunsmart, şi redirecţionate către Asesoft International Ploieşti se ridică la 887.600 lei.

Banii de la Ministerul de Externe ar fi fost plimbaţi pe circuitul Ghiţă-Bădescu-Ghiţă, potrivit DNA. Primarul „i-a vândur“ unei firme controlate de Ghiţă marca „Drumul Vinului“. Operaţiunea este considerată fictivă de procurori. De unde avea banii firma controlată de Ghiţă, Sunsmart? Inclusiv de la MAE!

10 septembrie 2013: contract de cesiune de marcă încheiat între Bipress – în calitate de cedent, reprezentată de Iulian Tănase, administrator doar de drept, în fapt firma fiind controlată de naşul său, primarul Iulian Bădescu, asociat unic în firmă – şi Sunsmart Integrare IT Ploieşti – cesionar, reprezentată de administratorul de drept Cristian Săndulescu, în realitate controlată de deputatul Sebastian Ghiţă. Contractul avea ca obiect cesionarea tuturor drepturilor asupra mărcii ,,Drumul Vinului” în schimbul a 900 de mii de lei, fara TVA.

18 septembrie 2013: factură pro formă totală emisă în baza acestui contract de Bipress către Sunsmart în valoare de 1.116.000 lei. În aceeaşi zi, firma controlată de Ghiţă virează 150 de mii de lei către firma controlată de primarul Bădescu.

26 septembrie 2013: se virează alţi 100 de mii de lei de la Sunsmart către Bipress.

Banii din 18 şi 26 septembrie au fost primiţi în aceleaşi zile de către Sunsmart de la Asesoft Technologies, o altă firmă din grupul controlat de Sebi Ghiţă, cu menţiunea ‘împrumut’.

1 octombrie 2013: factură emisă de Bipress către Sunsmart în valoare de 250 de mii de lei.

19 noiembrie 2013: se virează alţi 450 de mii de lei de la Sunsmart către Bipress. Plata s-a făcut din suma de 4.489.875 lei virată în contul Sunsmart de către Qnet Internaţional, o altă firmă din grupul controlat de deputatul Sebi Ghiţă.

20 noiembrie 2013: factură emisă de Bipress către Sunsmart în valoare de 450 de mii de lei.

9 ianuarie 2014: factură emisă de Bipress către Sunsmart în valoare de 416 mii de lei. Banii se virează în aceeaşi zi. Plata s-a făcut din suma de 1.104.240 lei transferată de Sunsmart din contul de trezorerie în contul de operatiuni curente în data de 8 ianuarie 2014. Contul de trezorerie a fost alimentat pe 6 ianuarie 2014 de către Directia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti din viramentul făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în baza unei facturi din 16 decembrie 2013, reprezentând „echipamente criptare”, emisă de Sunsmart.

Aşadar, sursele de finanţare din care firma controlată de Ghiţă, Sunsmart, a achitat către firma controlată de primarul Bădescu, Bipress, pentru contractul de cesiune a mărcii „Drumul Vinului” au fost:

– 250 de mii de lei de la Asesoft Technologies, împrumut;
– 450 de mii de lei din plăţile făcute de Qnet.
– 416 de mii de lei din bani publici viraţi de Ministerul Afacerilor Externe.

Procurorii consideră frormale cele două tranzacţii: „achiziţionarea” de către primarul Bădescu a vilei de la Ghiţă şi „achiziţionarea“ de către firma controlată de Ghiţă a mărcii „Drumul Vinului’ de la firma controlată de edil:

„În urma analizării documentelor bancare ale Bipress s-a constatat că din suma de 1.116.000 lei viraţi de către Sunsmart, suma de 887.600 lei a fost redirecţionată către Asesoft International, reprezentând cea mai mare parte din plata făcută către această societate, în sumă totală de 1.041.600 lei aferentă ,,achitării” imobilului din Ploieşti.“

Edilul alocă o finanţare nerambursabilă de 1,5 milioane de lei echipei de baschet Asesoft Ploieşti, finanţată şi controlată de Ghiţă. Această tranzacţie este considerată reală de procurori. Potrivit DNA, „din grupul de firme controlate de către deputatul Sebastian Ghiţă face parte şi Asociaţia Basket Club Asesoft, ai cărei membrii fondatori au fost Alex Iacobescu, managerul România TV şi Sorin Chirilă, vărul soţiei deputatului. Sediul social declarat este în str. Mihai Bravu nr. 10 din Ploieşti, spaţiu închiriat de la Asesoft Internaţional, unde funcţionează şi aceasta din urmă.”

8 aprilie 2013: Consiliul Local Ploieşti a alocat Clubului Sportiv Municipal Ploieşti 300 de mii de lei pentru acordarea de finanţări nerambursabile.

29 aprilie 2013: suma ar fi fost majorată ilegal cu 1,5 milioane de lei. Din aceşti bani, Clubul Sportiv Municipal a virat peste 1,7 milioane de lei către Asociaţia Basket Club Asesoft.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

20 comentarii

  1. Deci este o grupare de judecători cinstiți care judeca și achita pe bandă rulantă politicieni corupți. Mă și miram eu cum dreaq nu au recuzat ăștia până acum judecătorii. Își bagă bombonel unghia în gât că nu sa gândit și el la așa ceva. :))))))

    • Daca exista salarii speciale, pensii speciale, locuinte speciale, imunitati si inamovibilitati, de ce sa nu existe judecatori specializati in a judeca persoanele suspuse?
      Ce-i asta democratie? Pe sub nasurile noastre, societatea se stratifica, apare o casta superioara, nobili, privilegiati.

  2. Ignorarea de probe intr-un dosar nu e fapta penala?!
    Daca nu, asa justitie avem!

    • Judecatorii controlati de PSD sunt deasupra legii, la fel ca CCR. Asta e Romania, tara in care ticalosia e rasplatita prin super salarii, super pensii, imunitate, locuinte RAPPS pe gratis etc.

      Cum sa fii om cinstit cand ticalosia e asa de bine rasplatita?

      Dragnea va fi achitat, Iohannis va fi suspendat, iar Romania va fi stat esuat. Scapa cine poate.

    • In mod normal, ar trebui sa fie fapta penala. De ce sa nu fie reclamati, dati in judecata?
      Eu cred ca protestele, presa, petitiile, nu sunt suficiente. Sunt necesare si alt fel de actiuni .

    • Se pare ca in democratie, daca un judecator vrea sa te scape, te scapa. Pentru ca poate. Dar cine poate stabili ca o sentinta este corecta? Iarasi se pare ca numai la a doua venire a lui Isus, ca pana atunci toata lumea are imunitate si constiinta(?!) Parca in Constitutie scrie ca toata lumea este egala (din punct de vedere a justitiei).

    • „Na-ti-o tie, da-mi-o mie!”, „O mana spala pe cealalta si amandoua spala fatza”…

      Asa incepe orice poveste mafiota. Felul in care a interpretat instanta declaratiile si probele din dosar este demonstratia modului in care functioneaza un grup infractional organizat. Nu trebuie sa castigi ceva material, fizic, la fiecare „combinatie” executata. Si in niciun caz de la inceput. In faza unu, intre membrii unei bande se verifica loialitatile si increderea reciproca: eu pot si demonstrez ca pot. Astept de la tine acelasi lucru. Doi: cresc miza si astept de la tine sa vad daca faci acelasi lucru. Trei: construiesc tentacular, implicand pe altii, garantez pentru ei – serviciu contra serviciu. Etc…

      Este adevarat, in final, totul se incheie cu un glontz. Pentru ca, mai de vreme sau mai tarziu, unul dintre ei va trada. Din lacomie, din prostie, din arogantza. Nu conteaza, asa s-au terminat toate povestile mafiote. D-aia vorba din batrani spune: „ce vine de haram, de haram se duce”

      Cine a avut de-aface cu instantele din Romania, fie pe civil, fie pe comercial (ca sa nu mai vorbesc de penal – faza „coruptie”) intelege limpede si clar mecanismul. Nici macar nu e vorba daca cei trei „judecatori” primesc ceva (fizic-material cu atat mai putin) fix in schimbul sentintei asteia. Nu. Acesti judecatori joaca pe o miza mai mare (din alta liga). Nu toti sunt „tarcea”-parcea sa se vanda pentru 10k lu’ Borcea. Ei vad la orizont un „job” de tip curte constitutionala, avocatul poporului, super-misinstru al justitiei si cate si mai cate alte job-uri cu background juridic (curte de conturi, sefie pe la x sau y institutie etc.). Tineti-le minte numele. Veti vedea ca asa e!

  3. Ahahahahahahahahahhahahahahhaha!!!! DISPERARE !!!

  4. judecatorii de la ICCJ se comporta ca CCR , nu conteaza argumentele, conteaza doar linia partidului PSD+ALDE+UDMR?

  5. 90% din marile cazuri de corupție au fost rezolvate cu achitari sau condamnări cu suspendare.
    Cand Justiția este sub control în proporție de 95%, cand pana in 2004 nici nu se porneau procese de mare corupție, cand avem Curtea Constituțională in slujba pensiilor și Avocatul Poporului platit ca sa nu intervină, nu putem pretindem că există justiție in Romania. Având certitudinea că sistemul este controlat, ca deciziile judecătorilor nu sunt luate in sala de judecata, putem afirma ca cele 5% condamnări cu executare sunt luate de același grup pentru a elimina adversari politici sau de un grup opozant si minoritar ce astăzi este definit statul paralel (statul oficial e statul controlat de penali).

  6. Daca citatele sunt corecte, daca intre ghilimele nu s-a scris o poveste – si mi-e greu sa cred ca s-ar fi putut intampla asa o grozavie – atunci ceea ce au hotarat judecatorii la fond, e o porcarie sinistra !
    O spun ca om care vine din sistem !

    PS. Completul de 5 are o singura sansa !

  7. De la bolsevici incoace, asa a functionat Justitia, nu conteaza legile sau dreptatea doar interesul cozilor de topor bolsevice. Alegeri libere, justitie inamovibila – fata de lege si stat de drept independenta. Pentru ei albul este negru si negru e alb, dupa interes.

  8. DNA face presiune pe justiție,dintr-o dată,când nu răspund la comenzile binomului judecătorii devin foarte rai!

  9. Ăștia vor să condamne oameni pe declarațiile unor martori,cu cheița bine întoarsă de binom,judecătorii cu nasul în suflet se împuținează la ICCJ

  10. Se pare că dna -fată mare- se ofuschează de fiece dată când nu-i iese pasiența. Dragi torționari post-decembriști, acceptați regulile democrației! Dacă judecătorii-singurii independenți, conform Constituției, au decis altceva, de ce săriți că arși cu fierul roșu. Sau sunteți nostalgici după Silvaniei de genul-cine nu e cu noi, e împotriva noastră?

  11. Statul să-l despăgubească pe Ghiță cu vre-o 10 milioane de euro, de la buget !

  12. în țara bandiților și judecătorii sunt bandiți

  13. Cand doi oameni declara acelasi lucru din pozitia de martor, si un al treilea, finul inculpatului, confirma cele declarate de cei doi, completul de judecat trebuie trimis la culcare deoarece sufera de patima consumului de alcool!
    Bai doar trei judecatori mai judeca pe fond la ICCJ?