Doar 1,66% din probele analizate de ANSVSA pe fructele şi legumele importate au conținut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă

Monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import arată că 1,66% din probele analizate au avut depăşiri ale limitelor maxime, sub media neconformităţilor înregistrate la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Datele au fost prezentate în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific din cadrul ANSVSA organizate în vederea obţinerii unor opinii ştiinţifice cu privire la subiecte de interes pentru activitatea serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de stat, pe baza cărora să se poată stabili strategia pe termen scurt şi mediu în domeniul sănătăţii animalelor şi a siguranţei alimentelor, precizează ANSVSA într-un comunicat remis Agerpres.

Principalele teme abordate în cadrul şedinţei au fost: strategia pentru combaterea pestei porcine africane, gestionarea focarelor de gripa aviară din Maramureş, monitorizarea reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import şi identificarea unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile sau instituţiile de profil.

„Referitor la subiectul monitorizării reziduurilor de pesticide identificate în fructele şi legumele provenite din import, statistica relevă că numai 1,66% din probe analizate au fost declarate neconforme (depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide). Procentul este sensibil mai mic decât media neconformităţilor la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 4,1%”, arată ANSVSA.

• Citește și Ce mâncăm: Aproape jumătate din probele de roșii din programul ”Tomate românești” au conținut reziduuri de pesticide

În privinţa Planului de eradicare a pestei porcine africane în populaţia de mistreţi din România au fost supuse dezbaterilor mai multe problematici legate de reducerea numărului de mistreţi, plata despăgubirilor, ecarisarea teritoriului de mistreţii morţi, evoluţia focarelor de pestă porcină africană, situaţia complexelor de vânătoare, etc.

„În urma celor discutate, s-a concluzionat că, până în prezent, strategia pentru combaterea pestei porcine africane aprobată în anul 2018, care prevede ca mistreţii din zonele afectate să fie vânaţi în proporţie de 100%, respectiv reducerea efectivului la mai puţin de 0,5 mistreţi/kilometru pătrat în jurul zonelor afectate, nu s-a realizat”, subliniază reprezentanţii Autorităţii.

ANSVSA avertizează că la această dată în România numărul focarelor de pesta porcină africană şi a zonelor în care trebuie impuse măsuri sunt în creştere, aspecte care vor determina o creştere semnificativă a costurilor pentru eradicarea şi combaterea acestei maladii şi, implicit, pierderi economice majore.

În acest context, preşedintele ANSVSA a solicitat şi a obţinut sprijinul mediului academic în privinţa revizuirii şi reactualizării strategiei privind combaterea pestei porcine africane şi adaptarea acesteia la situaţia existentă.

În ceea ce priveşte gestionarea focarului de gripă aviară H5N8, diagnosticat la păsări pe platforma zootehnică Seini din judeţul Maramureş, membrii Consiliului Ştiinţific au apreciat modul prompt în care ANSVSA a acţionat în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională pentru combaterea focarului primar şi a celui secundar, menţionează Autoritatea.

De asemenea, a fost prezentat modul de gestionare de către Comisia Europeană a situaţiei epidemiologice la nivel european, prin decizii de restricţionare a zonelor în care evoluează gripa aviară în statele membre ale UE şi prin interdicţia totală a importului de păsări vii şi produse ale acestora, în cazul ţărilor terţe.

Ultimul subiect dezbătut a fost consacrat necesităţii de identificare a unor modalităţi eficiente de colaborare directă între ANSVSA şi universităţile şi instituţiile de profil, în sensul organizării de sesiuni de instruire a medicilor veterinari din sectorul de stat şi a medicilor veterinari concesionari, în scopul de a fi permanent conectaţi la realitatea epidemiologică actuală.

În acest sens, preşedintele ANSVSA a propus ca între autoritate şi universităţile/instituţiile de profil să fie încheiat un acord de colaborare, care să reprezinte cadrul juridic pentru funcţionarea de grupuri de experţi pe diferite tematici, precum epidemiologie, boli infecţioase, analiză de risc, igienă şi industrie alimentară, aspect cu care au fost de acord toţi membri Consiliului Ştiinţific.

Consiliul Ştiinţific al ANSVSA este format din personalităţi recunoscute ale mediului academic, care acordă asistenţă tehnică şi ştiinţifică, privind legislaţia naţională şi comunitară, în domeniile care au o influenţă directă sau indirectă asupra ariei de competenţă a Autorităţii.

Sursa foto: Pexels