• Doar patru kilometri de piste de biciclete sunt amenajate în Constanța, punctul final al uneia dintre cele mai cunoscute rute velo din Europa – Atlantic-Marea Neagră – și unde învață, în fiecare an, peste 25.000 de studenți.

După ce au pornit din Nantes, Franța, iubitorii de ciclism care aleg să urmeze ruta velo Atlantic-Marea Neagră străbat 4.450 de kilometri și traversează zece țări europene înainte să ajungă în Constanța.

Aici însă, în orașul în care ajung în fiecare an și peste 25.000 de studenți, vor găsi doar patru kilometri de piste pentru biciclete. La pachet vin șoferii nervoși, claxoanele asurzitoare și traficul haotic. De altfel, în ultimii șase ani, aici au avut loc peste 135 de accidente cu bicicliști.  

O modalitate de deplasare fără poluare și fără costuri dar și o bună metodă de îmbunătățire a sănătății fizice și mentale, mersul pe bicicletă nu a fost încurajat la Constanța în perioada pandemiei, așa cum s-a întâmplat în multe țări și orașe din Europa. Spre exemplu, de la apariția Covid-19, în Paris au fost amenajați alți 50 de kilometri de piste, în Barcelona alți 21 de kilometri iar municipalitatea din Madrid a adăugat rețelei impresionante de peste 100 de kilometri alți 12.

Administrația locală spune că și la Constanța sunt în curs de amenajare 20 de kilometri de piste pentru biciclete care se vor adăuga celor patru deja existenți în oraș și altor patru kilometri din stațiunea Mamaia, care pot fi folosiți însă doar pentru plimbare.

Dar este de ajuns pentru acest oraș turistic, în care locuiesc peste 310.000 de oameni?

Arhitectul Adrian Grigorescu, membru al echipei OPTAR, specializat în mobilitate alternativă și spații publice spune că nu:

“Evident, pistele nu sunt suficiente. Pistele nu sunt singurul tip de infrastructură pentru biciclete. Toată rețeaua stradală trebuie adaptată pentru toate modurile de deplasare, inclusiv biciclete. Lungimea așa-ziselor piste este doar la nivel declarativ, ca pe vremea regimului Ceaușescu, când se raporta depășirea fictivă a producției, acum se raportează kilometri de piste la UE, pentru ca ei să trimită banii. În realitate, pe teren, cu excepția tronsonului de pe Tomis, între Capitol și Lupoaică (prima pistă de biciclete amenajată în Constanța, în anul 2016), care cu indulgență poate fi numit pistă pentru biciclete, restul proiectelor realizate sau în curs de realizare nu îndeplinesc standardele de siguranță și utilizare, sunt doar “desene” pe trotuar, cu obstacole, extrem de costisitoare”.

În ceea ce privește mobilitatea în Constanța în următorii ani, Adrian Grigorescu spune că ea va rămâne “îngreunată”:

“Îngreunată, nu poate fi vorba despre o îmbunătățire în lipsa unor măsuri care să reducă traficul și să ofere alternative viabile la sufocarea orașului de către automobile”.

Pentru o îmbunătățire a lucrurilor, spune Adrian, trebuie să se schimbe mentalitatea:

“Schimbarea mentalităților și educarea persoanelor care ocupă poziții de decizie, de la politicieni la funcționarii publici locali, până la angajații societăților primăriei. Profesionalizarea și eficientizarea aparatului administrativ și cooptarea specialiștilor. Comunicare cu societatea, consultarea cetățenilor în luarea deciziilor. Măsurile și proiectele bombastice, parașutate din birou de către neprofesioniști, cu bugete umflate artificial, și făcute fără implicarea cetățenilor, cei care sunt beneficiarii, nu pot avea efecte benefice asupra orașului”, conchide arhitectul Adrian Grigorescu, specializat în mobilitate alternativă și spații publice.

Fetele care promovează, în fustă, mersul pe bicicletă: “Avem nevoie de educație. Avem nevoie de legi aplicate cu fermitate. Apoi de voință”

Alexandra Răduș a fondat, în 2013, mișcarea SkirtBike Constanța. A strâns în jurul ei, an de an, doamne și domnișoare alături de care a pedalat, în fustă, pentru a promova și susține ciclismul ca stil de viață.

Astăzi, la opt ani de la acel moment, Alexandra spune că încă este periculos să circuli cu bicicleta în Constanța.

“Infrastructura este nesatisfăcătoare. Orașul Constanța are un potențial fantastic la acest capitol. Cu toate astea, amenajarea pistelor de pe Bulevardul Tomis a fost contestată de multe ori din cauza întreruperii din zona Capitol, iar pista din Mamaia a fost dur criticată din cauza lățimii. Privind cu optimism, acesta este începutul dezvoltării. De când s-au înființat, am remarcat un număr mai mare de bicicliști, care poate nu ar fi avut curaj să pedaleze dacă nu se încadrau în acest spațiu dedicat, care oferă un minim de siguranță”, spune Alexandra. 

“Lăsând optimismul de-o parte, este periculos să circuli în Constanța, pe două roți, chiar și pe piste. Încă nu am beneficiat de o educație rutieră, încă nu ne-am obișnuit cu ideea de a împărți bucățica de stradă, să nu mai vorbim și de faptul că am pus monopol și pe trotuare. Mai durează o bucată de vreme până ne vom deplasa cu bicicletele și vom fi impresionați de facilități. Nu este relevant să comparăm infrastructura Olandei cu cea a României, însă putem preciza că Timișoara are sensuri giratorii pentru bicicliști. Mici, dar are”, mai spune fondatoarea SkirtBike.

Cât despre obișnuința constănțenilor de a merge cu bicicleta, Alexandra răspunde sec:

“Obișnuiți? Nici măcar provocați să ne deplasăm cu bicicleta. Nici măcar în weekend. Nici măcar vara când briza mării e încântătoare. Nu înțelegem încă importanța petrecerii timpului în aer liber. Nu acționăm în direcția bună pentru a ne bucura de spații verzi”, spune aceasta. 

Soluția?

“Avem nevoie de educație. Avem nevoie de legi aplicate cu fermitate. Apoi de voință. Considerăm important să încurajăm autoritățile să profite de programele europene de a atrage fonduri nerambursabile și să le implementeze cu transparență și responsabilitate”, conchide aceasta.