Doar un kilogram de cartofi și un litru de lapte pentru fiecare cumpărător și rafturi goale în supermarketurile din Ungaria / Consecințele deciziei Guvernului de la Budapesta de a plafona prețurile alimentelor

Un plan conceput să îi protejeze pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană a generat consecinţe nedorite, în condiţiile în care chiar înainte de sărbători retailerii un început să raţionalizeze produsele alimentare, o reminiscenţă a perioadei comuniste, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii.

Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. În aceste condiţii, unele persoane au început să îşi pune întrebări dacă vor putea găti tradiţionala ruladă cu mac, nelipsită de pe mesele de Crăciun.

„Am venit aici pentru că vecinul meu mi-a spus că acum este lapte. De obicei, nu este şi nu am văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu cum voi putea găti de Crăciun”, spune Magdolna, 67 de ani, care făcea cumpărături la un magazin Aldi din Budapesta.

Eforturile premierului Orban de a plafona preţurile la alimente fac parte dintr-un program mai amplu destinat plafonării costurilor la gamă largă de produse de la carburanţi şi până la credite ipotecare, în ideea de a-i ajuta pe unguri să facă faţă cea mai gravă criză a costului vieţii din Europa. Însă, Banca Naţională a Ungariei (NBH) spune că aceste măsuri au generat efecte adverse, creând rafturi goale şi majorări de preţuri în una din cele mai deschise economii ale lumii.

Guvernul de la Budapesta se aştepta ca inflaţia, care la 22,5% este deja cea mai mare din UE, să ajungă până la 25% la finele anului. Preţurile la alimente au crescut cu 49% în ritm anual în luna noiembrie, mai mult decât dublu faţă de media din blocul comunitar.

Cel mai probabil, aceste date vor forţa banca centrală să majoreze semnificativ prognoza de inflaţie, la şedinţa de politică monetară de marţi, la care dobânda de referinţă ar urm să fie menţinută la 13%. Dobânda reală este deja la 18%, după majorarea de urgenţă adoptată în luna octombrie. Decidenţii de la NBH au calmat speranţele celor care mizau pe o reducere a costului creditului încă de luna aceasta, citând inflaţia accelerată.

Rafturile magazinelor din Ungaria sunt în continuare pline, însă în multe cazuri este vorba de alternative mai scumpe la bunurile ale căror preţuri sunt plafonate. De exemplu, preţul zahărului pudră a crescut cu 122% comparativ cu luna februarie, în timp ce preţul laptelui cu un conţinut de grăsime de 1,5% a crescut cu 90% în timp ce preţul laptelui obişnuit a crescut cu doar 2,8%.

Aceste date au provocat un semnal de alarmă la banca centrală, iar guvernatorul Gyorgy Matolcsy le-a spus recent parlamentarilor că plafoanele de preţ trebuie eliminate „imediat”, pentru a readuce inflaţia sub control.