Doar unul din cinci alegători europeni dorește puteri mai mari pentru Bruxelles (sondaj Euronews-Ipsos)

În timp ce alegătorii europeni se pregătesc pentru scrutinul din iunie, doar unul din cinci alegători dorește ca Bruxelles-ul să obțină puteri mai mari, potrivit unui sondaj Euronews-Ipsos publicat miercuri.

Tinerii, portughezii și ecologiștii – aceștia sunt alegătorii cei mai înclinați să fie în favoarea acordării de puteri suplimentare UE.

În timp ce Europa se pregătește pentru alegerile din iunie și se confruntă cu provocări majore, printre care tranziția ecologică, creșterea prețurilor și războiul, Ipsos a chestionat mii de alegători din țări care reprezintă 96% din populația UE cu privire la opiniile lor politice detaliate.

La nivelul UE, 22% dintre alegători doresc să acorde puteri mai mari UE, în timp ce aproape jumătate (46%) sunt în favoarea consolidării procesului de luare a deciziilor în propria țară, a constatat Ipsos.

Sondajul comandat de Euronews – care a intervievat 25.916 persoane din 18 țări, prin telefon și online, între 23 februarie și 5 martie – reprezintă primul sondaj paneuropean de acest tip înaintea alegerilor care vor avea loc între 6 și 9 iunie.

Cu aproape 400 de milioane de alegători cu drept de vot, procesul de alegere a 720 de membri ai Parlamentului European va fi unul dintre cele mai mari exerciții democratice din lume.

Dintre cele 18 state membre ale UE chestionate de Ipsos, sentimentul pro-european este cel mai puternic în Portugalia, unde peste unul din trei (36%) se așteaptă ca Bruxelles-ul să rezolve provocările majore care îi așteaptă, în timp ce 63% dintre alegătorii din Franța preferă ca deciziile să fie luate la Paris.

Cu 41% dintre alegătorii săi în favoarea unor puteri sporite ale UE, coaliția Verzilor – care include, de asemenea, partide regionaliste din locuri precum Corsica și Catalonia – este cea mai pro-UE dintre toate grupurile politice.

În schimb, aproape două treimi (65%) dintre alegătorii ECR de dreapta și patru cincimi (78%) dintre cei ai ID doresc ca problemele să fie rezolvate de fiecare capitală în parte, ceea ce corespunde acreditării naționaliste a acestor partide.

Un sfert dintre persoanele mai tinere (18-29 de ani) doresc o UE mai puternică, dar această proporție scade la doar 20% în cazul cohortei mai în vârstă de 50-64 de ani.

Rezultatele reflectă previziunile mai largi, care arată o reorientare a alegătorilor dinspre partidele verzi și liberale pro-europene în favoarea dreptei radicale – ceea ce va complica probabil luarea deciziilor la Bruxelles în următorii cinci ani, chiar dacă o majoritate pro-europeană rămâne în vigoare.

În Franța, gruparea centristă a președintelui Emmanuel Macron va pierde, potrivit Ipsos, șase eurodeputați. Raliul Național, condus de rivala sa eurosceptică Marine Le Pen, ar putea câștiga zece, devenind cel mai mare partid din Parlamentul European.

UE a adoptat noi legi istorice pentru combaterea schimbărilor climatice, însă planurile sale de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 se confruntă cu o opoziție tot mai mare din partea agricultorilor.

În timp ce războiul face ravagii în Ucraina, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din apărarea blocului comunitar o prioritate pentru cel de-al doilea mandat pe care speră să îl obțină, deși politica militară este considerată, în mod normal, o problemă națională.