DOCUMENT Agenția Națională de Integritate cere Camerei Deputaților respingerea inițiativei care le-ar permite primarilor și consilierilor locali incompatibili sau aflați în conflict de interese să candideze la următoarele alegeri / Deputații juriști au ignorat avertismentele ANI

UPDATE: Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat luni un raport de admitere la inițiativa PSD și Pro România de modificare a Codului administrativ, care le va permite primarilor și consilierilor locali sau județeni găsiți în incompatibilitate sau în conflict de interese înainte de 2017 să candideze la alegerile locale. Raportul a fost adoptat cu voturile PSD și unul de la PNL (deputata Cristina Trăilă). Restul deputaților liberali membri în comisia juridică au votat împotrivă, ca de altfel și cei ai USR și reprezentantul minorităților. UDMR s-a abținut.

Știrea inițială:

Agenția Națională de Integritate (ANI) cere Camerei Deputaților să respingă inițiativa legislativă de modificare a Codului administrativ, depusă de PSD și Pro România, care le-ar permite primarilor și consilierilor locali sau județeni găsiți în incompatibilitate sau în conflict de interese după 2017 să candideze la viitoarele alegeri locale, deși legea prevede în prezent că o astfel de persoană nu mai poate ocupa o funcție publică vreme de trei ani.

Potrivit punctului de vedere transmis Camerei, și consultat de G4Media.ro, dacă inițiativa susținută de partidele conduse de Marcel Ciolacu și Victor Ponta ar fi adoptată, capacitatea ANI de a sancționa anumite conflicte de interese și incompatibilități ar fi afectată, deciziile judecătorești ar fi anulate, legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice ar fi încălcată și mai multe decizii ale Curții Constituționale ar fi încălcate.

Inițiativa PSD și Pro România se află pe ordinea de zi de luni a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, urmând să intre la plenul de miercuri pentru dezbatere și vot final.

Săptămâna trecută, surse din cadrul Agenției Naționale de Integritate au declarat pentru G4Media.ro că adoptarea inițiativei ar permite amnistierea a cel puțin o mie de aleși locali. Aceștia, fie că se află sub interdicția de a candida în urma unor sentințe definitive, fie că au fost declarați incompatibili de ANI, dar procesele lor se află încă în judecată, vor putea să candideze din nou pentru funcții pe care le-au deținut în trecut sau pentru altele. Potrivit observațiilor Agenției Naționale de Integritate, este vorba de peste 400 de consilieri locali și 600 de primari care vor beneficia de amnistia incompatibilității.

În punctul de vedere transmis astăzi Camerei Deputaților, ANI avertizează că modificările inițiate de PSD și Pro România vor conduce la lipsirea de efect a raportului de evaluare prin care se constată existența situației de incompatibilitate, încălcând astfel o decizie a Curții Constituționale din 2014.

”Prin aceasta modificare legislativă, se ajunge în situația ca rapoartele de evaluare prin care se constată existența situației de incompatibilitate să nu își producă efectele legale și, în aceeași măsură, se va ajunge la o nerespectare a hotărârilor judecătorești care mențin aceste rapoarte de evaluare emise de Agenția Națională de Integritate”, atrage ANI atenția deputaților.

”Dacă am accepta soluția propusă de inițiatori, (…) s-ar da posibilitatea ca persoanele care s-au aflat în situație de incompatibilitate ori de conflict de interese, confirmate prin hotărârii judecătorești definitive în perioada 2016 – iunie 2017 și care nu au fost sancționate prin eliberarea din funcție, sau care de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare până la data alegerilor din anul 2020 nu a trecut o perioadă de 3 ani, să poată candida și ocupa funcții de ales local, deși se află în perioada de interdicție de 3 ani în care nu mai pot exercita o funcție sau o demnitate publică”, mai precizează Agenția Națională de Integritate.

De asemenea, ANI subliniază că, prin propunerea legislativă, sunt lipsite de efecte actele emise de Agenția Națională de Integritate și hotărârile definitive și irevocabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru sancționarea unor persoane care au încălcat dispozițiile legale privind integritatea în exercitarea demnităților publice, rămânând un număr de persoane care beneficiază de un regim preferențial , în sensul în care deși se află în perioada de interdicție de 3 ani în care nu mai pot exercita o funcție sau o demnitate publică, pot să candideze și să ocupe funcții de ales local, prin “ștergerea„ perioadei de interdicție, care a intervenit tocmai ca urmare a aplicării unei hotarări definitive”.

În concluzie, se mai arată în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților, Agenția Națională de Integritate nu susține propunerea legislativă în forma propusă de inițiator, deoarece:

• Afectează capacitatea Agenției Naționale de Integritate de a sancționa anumite conflicte de interese și incompatibilități, nefiind asigurată o coerență legislativă în ceea ce privește regimul incompatibilităților și conflictelor de interese;
• Anulează respectarea hotărârilor judecătorești care mențin rapoartele de evaluare emise de Agenția Națională de Integritate cu privire la regimul juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese;
• Instaurează un caracter preferențial pentru funcțiile alese și îngrădesc aplicarea dispozitiilor Legii 176/2010 prin redefinirea sintagmei ”aceeași funcție”;
• Încalcă Deciziile Curții Constituționale care sunt obligatorii, sens în care enumerăm Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014 Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, Decizia nr. 856 din 10 decembrie 2015, Decizia nr. 550 din 16 iulie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, Decizia 420 din 9 noiembrie 2018 potrivit cărora ”interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii – asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, fără a încălca normele constituționale privind dreptul de a fi ales.
• Citește integral punctul de vedere transmis Camerei Deputaților de către ANI.

Potrivit modificărilor propuse de PSD și Pro România, și adoptate într-o primă fază de deputații juriști marțea trecută:

• nu pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele care au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor, constatate prin rapoarte de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate, rămase definitive potrivit legii;
• pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele care au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate cu mai mult de 3 ani înainte de data alegerilor, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, rămase definitive în condiţiile legii
• pot candida şi ocupa funcţii de ales local persoanele care au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, dacă acestea nu au rămas definitive prin hotărâre judecătorească

La articolul 114, referitor la validarea mandatelor aleşilor locali, deputaţii au adoptat un amendament conform căruia mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunţării încheierii, consilierul local declarat ales îndeplineşte şi condiţia că „nu a săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor, constatate prin rapoarte de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate, rămase definitive potrivit legii”.

Potrivit unui alt amendament adoptat de comisii, invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa şi în cazul în care se constată că a săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor, constatate prin rapoarte de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate, rămase definitive potrivit legii.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz.