DOCUMENT Avocatul Poporului, Renate Weber, nou atac la CCR, de această dată, împotriva DNA / Contestă numirea procurorilor în DNA dacă nu sunt ”specializați în combaterea faptelor de corupție”

Avocatul Poporului, Renate Weber (ALDE), a sesizat CCR pe 5 decembrie cu o excepție de neconstituționalitate privind numirea procurorilor în DNA. Renate Weber reclamă, după 14 ani, faptul că fostul ministru al Justiției de pe vremea Alianței DA, Monica Macovei, a scos condiția ”pregătirii specializate în combaterea infracțiunilor de corupție” dintre condițiile de numire a procurorilor în DNA așa cum era în legislația de până în 2005.

Acum 14 ani, Alianța DA, venită la putere după ce fostul premier Adrian Năstase a fost învins de Traian Băsescu în alegerile prezidențiale din 2004, și-a asumat răspunderea pe legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiței. Așa a fost scoasă condiția ”pregătirii specializate în combaterea infracțiunilor de corupție” dintre condițiile de numire a procurorilor în DNA.

Or, Renate Weber observă că, în ordonanța 43/2002 a Guvernului Năstase prin care a fost înființat Parchetul Național Anticorupție (PNA), se prevedea că ”pentru a fi numiți în PNA, procurorii trebuie să aibă calități profesionale deosebite, să se bucure de o bună reputație, să aibă o conduită morală ireproșabilă și o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de corupție”.

Apoi, notează Renate Weber în sesizarea CCR, prin legea 503/2002 de aprobare a OUG 43/2002, ”cerința expresă a pregătirii specializate în combaterea infracțiunilor de corupție pentru numirea în PNA a fost înlocuită de <<calități și rezultate profesionale deosebite în combaterea infracțiunilor de corupție >>.”

În final, după pagini întregi de argumentări ”savante”, Renate Weber concluzionează în sesizarea către CCR:

”Ca atare, în opinia noastră, prevederile art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare (prin asumarea răspunderii Guvernului Alianței DA – n.r.), restrâng dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului penal, întrucât numirea procurorilor în cadrul DNA nu este condiționată de specializarea acestora pentru fapte de corupție. Omisiunea leguitorului de a reglementa în cuprinsul soluției legislative criticate condiția specializării procurorilor pentru anchetarea faptelor de corupție are relevanță constituțională, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil al justițiabililor”, a arătat Renate Weber în sesizarea CCR.

Vezi documentul în întregime AICI.

”Războiul pentru distrugerea structurilor anticorupție din România continuă în forme mult mai rafinate. Scopul este să ajungi să declari nule probele încă din faza de urmărire penală. Adică să distrugi definitiv ceea ce încă mai există pe rolul DNA. Mă întreb retoric cât de specializată era doamna Weber, fostă membră de partid (ALDE – n.r.), în probleme care țin de Avocatul Poporului? Nu poți să nu remarci că brusc, atât d-na Avocat al Poporului, cât și dl. Meleșcanu, președintele Senatului, sunt interesați fie de specializarea procurorilor, fie de completurile de 3 judecători de la ÎCCJ. Nu poți să nu remarci cum continuă să fie pus în aplicare un plan foarte inteligent și diabolic de distrugere a instituțiilor statului din domeniul justiției”, a declarat pentru G4media.ro un magistrat care a dorit să își păstreze anonimatul.

La începutul lui noiembrie, președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, și Avocatul Poporului, Renate Weber, au sesizat CCR cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de apel de 3 judecători de la Înalta Curte. Cei doi au luat la țintă completurile de fond de 3 judecători de la ÎCCJ (care dau prima sentință pentru demnitari) sub motivul că magistrații care au făcut parte din ele nu erau specializați în judecarea cazurilor de corupție. E vorba de o formalitate, de desemnarea formală a unor completuri ca fiind specializate pe corupție, în condițiile în care la ÎCCJ, la Secția penală, sunt 27-28 de magistrați, iar fosta șefă a Instanței supreme, Cristina Tarcea, a explicat că toți sunt specializați de facto în judecarea cazurilor de corupție.

Unul dintre beneficiarii acțiunilor la CCR inițiate de cei 2 la CCR ar fi fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, aflat în penitenciarul Rahova ca urmare a unei condamnări definitive la 9 ani de detenție în dosarul retrocedării plajelor, au declarat pentru G4Media.ro surse din magistratură. Vezi mai multe AICI.

Foto: Renate Weber/ Facebook