DOCUMENT: BNR face radiografia economiei și anunță principalele riscuri și cele două mari oportunități în plină pandemie. Cum au vulnerabilizat guvernele PSD situația României prin cheltuielile fără număr

Cel mai mare risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare este reprezentat de creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente – cum este și România, arată raportul asupra stabilității făcut public luni de BNR.

Raportul bilunar indică faptul că presiunile investitorilor asupra piețelor emergente sunt mai mari, iar spațiul de manevră al politicilor mai limitat.

• Citește aici raportul integral al BNR

Al doilea risc sistemic major în România e dat de dezechilibrele macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Astfel, creșterea economică este așteptată să înregistreze o scădere semnificativă în acest an, iar deficitul bugetar va deveni nesustenabil pe fondul creșterilor constante de pensii, salarii și cheltuieli bugetare din ultimii ani.

De altfel, BNR indică faptul că politicile fiscale expansive din perioada creșterii economice din ultimii ani a dus la vulnerabilizarea indicatorilor macroeconomici, ceea ce face și mai dificilă gestionarea situației în plină pandemiei. Fără a le numi direct, BNR se referă la politicile fiscale ale guvernelor PSD din anii precedenți, caracterizate de majorarea fără precedent a cheltuielilor bugetare – criticate și în trecut de Banca Centrală.

Astfel, implementarea în România a unor politici fiscale și de venituri expansive într-o perioadă de avans economic a condus la deteriorarea soldului bugetar și a deficitului de cont curent, arată BNR. ”Aceste politici prociclice au diminuat capacitatea statului de a interveni în contextul unor evoluții nefavorabile ale activității economice, cum este cea generată de pandemia COVID-19, având în vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar înainte de izbucnirea pandemiei. În plus, colectarea deficitară a veniturilor bugetare și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în veniturile fiscale reprezintă vulnerabilități structurale ce vor îngreuna procesul de consolidare fiscală. Acest fapt necesită o utilizare eficientă a resurselor, astfel încât revenirea din criza actuală să se realizeze cât mai rapid”, mai arată instituția condusă de Mugur Isărescu.

Acoperirea necesarului de finanțare privind cheltuielile statului este una dintre cele mai mari provocări ale anului 2020, potrivit raportului BNR. Acest necesar s-a majorat cu 31 la sută față de anul anterior, ajungând la 119,8 miliarde lei, un maxim istoric în termeni absoluți. Relativ la PIB, acesta se situează la aproximativ 11 la sută, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, însă sub maximul înregistrat în anul 2009 (16,6 la sută din PIB).

Banca Centrală avertizează că, deși agențiile de rating au păstrat evaluarea datoriei publice românești în categoria de investiții, perspectiva a fost modificată la negativă. ”Implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și totodată pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern. Acest aspect este cu atât mai important în condițiile creșterii incertitudinii la nivel global și ale reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, tendințe care se constituie, de altfel, în primul risc de natură severă pentru stabilitatea financiară din România”, mai arată BNR.

Un al treilea risc cu intensitate ridicată este incertitudinea indusă de modificarea cadrului legislativ în care băncile își desfășoară activitatea, susține Raportul, făcând referire la desele inițiative legislative din domeniu, al căror campion este senatorul Daniel Zamfir (actual PSD, ex-PNL, ex-ALDE).

”Riscurile asociate promovării unor inițiative legislative de completare a moratoriului public (venite în sprijinul debitorilor care se confruntă cu dificultăți cauzate de răspândirea pandemiei), dar fără derularea unor studii de impact asupra sectorului bancar și cu o sferă largă de aplicare, pot majora hazardul moral și pot avea efecte negative majore asupra situației prudențiale și asupra capacității de creditare a instituțiilor de credit, precum și asupra accesului la finanțare al firmelor și populației”, arată BNR.

Banca Națională avertizează că e de așteptat ca efectele economice ale pandemiei COVID-19 să se răsfrângă și asupra populației, atât pe canalul avuției nete, ca urmare a deteriorării condițiilor de pe piața imobiliară și cea de capital, cât și din perspectiva diminuării veniturilor.

În baza datelor preliminare privind activitatea sectorială, BNR a identificat 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemia COVID-19 și alte 17 domenii care pot fi afectate de o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora pandemia COVID-19 este de așteptat să aibă un impact ridicat au o importanță semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14 la sută din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17 la sută la valoarea adăugată brută și angajează 21 la sută din forța de muncă. În plus, aproape o pătrime din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de către aceste firme. În acest context, este de așteptat ca sectorul bancar să se confrunte cu unele dificultăți, declanșarea pandemiei putând să accentueze anumite vulnerabilități structurale, potrivit BNR.

Banca Națională aduce și o notă de optimism în cuprinsul raportului, arătând marile oportunități născute din pandemie:
– restructurarea economiei românești prin încurajarea activităților cu grad de tehnologizare ridicat, dar și prin accelerarea procesului de digitalizare a economiei
– ieșirea de pe piață a firmelor neviabile din punct de vedere economic

Foto: Mugur Isărescu (InquamPhotos / Karina Knapek)