DOCUMENT Cancerul face ravagii în România: Suntem sub media europeană la număr de cazuri, dar cu mortalitate mai mare și extrem de ridicată între 15 și 64 de ani / Cancerul de plămâni și de sân, cea mai mare incidență / Niciun progres într-un deceniu – raport al Comisiei Europene

Comisia Europeană împreună cu OECD a publicat joi primele profiluri de țară privind cancerul. Raportul privind România arată că într-un deceniu nu s-a înregistrat niciun progres și, deși țara noastră se situează sub media europeană ca număr de cazuri, are o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv la cancerele tratabile. Principalele cauze identificate sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening, aflate în fază incipientă și de rata redusă de depistare precoce.

Cel mai îngrijorător este faptul că România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, față de majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește după 65 de ani.

„Îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire”, mai notează documentul.

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

În timp ce în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% în rândul bărbaților și a crescut cu 1% în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10% în rândul bărbaților și cu 5% în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1% la 7% în cursul deceniului, „ca urmare a progresului modest înregistrat în România”. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.

În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE, iar în rândul femeilor de 15-64 ani a fost cu 27% mai mare față de media UE.

În cele mai multe țări europene, mortalitatea prin cancer crește după vârsta de 65 de ani.

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor. România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

S-au observat tendințe descrescătoare ale mortalității pentru cancerul pulmonar, cancerul gastric (de stomac), cancerul cavității bucale și cancerul cerebral, dar reducerile au fost mai mici decât cele observate în UE. De exemplu, mortalitatea prin cancer pulmonar în România a scăzut cu 3%, comparativ cu 9% în UE.

România prezintă rate deosebit de ridicate de mortalitate prin cancerul gastric (de stomac) și prin cancerul cavității bucale. Deși a scăzut cu 17% în ultimul deceniu, mortalitatea prin cancerul gastric (de
stomac) a rămas cu 60% mai mare decât media UE în 2019.

De asemenea, ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE, iar diferențele s-au accentuat în ultimul deceniu. Creșterea a fost mai
pronunțată în rândul bărbaților, atât în ceea ce privește mortalitatea prevenibilă (cu 61% mai mare în România decât în UE în anul 2019), cât și mortalitatea prin cauze tratabile (cu 44% mai mare în România decât în UE). La femei, creșterea mortalității a fost constatată doar în cazul mortalității prin cancere tratabile.

„Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Pentru accelerarea progreselor în România este necesar să se acorde o prioritate ridicată controlului cancerului în viitor și să se intensifice colaborarea cu UE în acest domeniu”, notează raportul publicat de Comisia Europeană.

Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor pentru prevenție.

În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9% din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4% din UE.

Ratele de screening în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană:

Calitatea îngrijirii pacienților oncologici se situează, în general, sub media UE. Ratele de supraviețuire la cinci ani pentru formele obișnuite de cancer – un indicator al calității îngrijirii – sunt cu mult sub mediile UE, notează de asemenea raportul. Pentru pacienții diagnosticați între 2010 și 2014, cel mai mare decalaj s-a observat în cazul leucemiei la copii, rata de supraviețuire fiind de 54% în România, față de 82% în UE. Rata de supraviețuire s-a îmbunătățit de-a lungul timpului în cazul cancerului pulmonar, al cancerului de col uterin și al cancerului de stomac, dar s-a deteriorat în cazul cancerelor de sân, de colon, de prostată și de esofag.

Alte  probleme identificate în îngrijirea pacienților cu cancer:

• Standardele minime de îngrijire a pacienților oncologici sunt definite în legislație, dar practica clinică variază
• Numai în anumite centre de oncologie există comisii interdisciplinare pentru cazuri oncologice (tumor board)
• Registrele de cancer nu acoperă întreaga populație iar datele privind calitatea îngrijirii pacienților oncologici lipsesc
• Cheltuielile publice pentru cancer au crescut substanțial, dar rămân cele mai scăzute din UE
• Sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate este amenințată de creșterea costurilor noilor medicamente oncologice

„Uniformizarea practicii clinice, centrele de referință pentru formele rare de cancer, operaționalizarea comisiilor interdisciplinare oncologice și îmbunătățirea monitorizării calității îngrijirii rămân priorități de acțiune. Lipsa colectării sistematice de date într-un registru național de cancer îngreunează evaluarea calității, a accesului și a performanței serviciilor, precum și determinarea asocierii dintre situația socială și
economică și starea de sănătate”, concluzionează raportul.

Documentul menționează că se preconizează că unele dintre deficitele structurale ale sistemului de sănătate din România – în special în sectorul oncologiei – vor fi abordate prin Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și prin instrumentele de investiții reprezentate de Programul Sănătate 2021-2027
și de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Raportul integral poate fi consultat aici.