DOCUMENT Crin Antonescu propune un „regim juridic distinct” pentru marea corupție, competențe sporite pentru Poliție și parchete în combaterea traficului de droguri, crearea unei „comunități diplomatice lărgite” cu experți din diverse domenii, o nouă strategie națională de apărare, reorganizarea administrativă

Crin Antonescu, candidatul Alianței România Înainte, și-a lansat, miercuri, programul prezidențial pentru alegerile din 4 mai în care propune un „regim juridic distinct” pentru cazurile de mare corupție, competențe sporite pentru Poliție și parchete în combaterea traficului de droguri, crearea unei „comunități diplomatice lărgite” cu experți din diverse domenii, o nouă strategie națională de apărare, reorganizarea administrativă a țării.

„Corupția nu se combate pe stradă sau pe ecranele de televiziune, ci prin structuri instituționale clare și adecvate, prin eliminarea blocajelor procesuale, printr-un regim juridic distinct pentru cazurile de mare corupție”, se arată în programul lui Crin Antonescu, fără a detalia ce presupune acest regim juridic distinct.

Antonescu susține că, dacă este ales, criminalitatea organizată, clanurile și rețelele de trafic de droguri nu vor mai fi tratate ca fapte izolate, ci ca amenințări directe la adresa siguranței naționale.

„Voi sprijini acordarea de competențe sporite Poliției Române și Parchetelor, pentru intervenții rapide și coordonate, dar și serviciilor de informații după modelul FBI”, afirmă el.

Crin Antonescu anunță că, dacă ajunge președinte, va propune, în 6 luni de la preluarea mandatului, o nouă Strategie Națională de Apărare, fundamentată pe realități, pe analiză profesională și pe dialog interinstituțional.

„Imediat după începerea mandatului voi demara negocierea unui acord politic pentru alocarea a minimum 3,5% din PIB pentru apărare în perioada 2026-2035, corelată cu planuri precise de înzestrare și modernizare industrială”, afirmă Antonescu.

Candidatul Alianței România Înainte mai precizează că va crea Platforma Națională pentru Eficiența Statului – care va aduce împreună instituțiile relevante – Curtea de Conturi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), Institutul Național de Statistică (INS), Consiliul Concurenței, Autoritatea pentru Digitalizarea României – cu mediul academic, societatea civilă și experți internaționali.

Platforma va genera anual un Audit al Eficienței Instituțiilor ca instrument de responsabilizare, nu de control. Fiecare instituție publică va fi evaluată după criterii clare: 1) eficiență, 2) impact social,
3) digitalizare, 4) transparență și 5) atribuții. Rezultatele vor fi sintetizate și livrate public într-un Raport Național al Eficienței Statului, pe care îl va prezenta Parlamentului, Guvernului și cetățenilor

„Voi încuraja astfel și reforma mecanismelor de audit public și de control, mai ales administrativ – prin semnalarea punctuală a blocajelor sau problemelor din sistem.

Această platformă poate deveni baza unei viitoare reorganizări administrative a României – de data asta construită pe date reale, nu pe interese de tot felul. Scopul este de a face statul mai eficient, de a comasa
instituții cu atribuții care se suprapun și de a elimina blocajele administrative. Vom avea, la finalul acestui exercițiu o hartă a modului în care funcționează aparatul de stat, care să fundamenteze decizii”, susține Antonescu.

Crin Antonescu mai vrea și consolidarea capacității administrative a MAE, ca nucleu al sistemului național de gestionare a relațiilor externe ale României. „În acest sens, prioritățile vor fi acordarea de resurse suplimentare și reabilitarea urgentă a infrastructurii acestuia, inclusiv un sediu modern pentru centrala ministerului și schimbarea cu celeritate a procedurilor de admitere în corpul diplomatic și consular, prin alinierea la normele și standardele UE în materie de gestionare a resurselor umane.”

Antonescu susține și creșterea ponderii expertizei independente în fundamentarea actelor de politică externă și a politicilor publice în materie.

„În acest sens, prioritare vor fi extinderea și aprofundarea, pe baze concurențiale și meritocratice, a colaborării cu instituții private de cercetare în domeniul relațiilor internaționale și cu mediul academic, prin crearea câtorva clustere de politică externă (“foreign policy innovation clusters”) în principalele centre universitare (București, Cluj, Iași), care să furnizeze idei și soluții pentru probleme presante ale politicii internaționale.

Reconsiderarea și recunoașterea importanței diplomației economice, a diplomației apărării, a diplomației culturale și a diplomației științifice și tehnologice, inclusiv a diplomației digitale, ca instrumente inovative de promovare a intereselor țării și a obiectivelor sale de politică externă din categoria putere subtilă (“soft power”).

Regândirea rolului și importanței activităților de lobby la nivel European și global, a diplomației parlamentare și a diplomației prin intermediul rețelelor transfrontaliere, create de asociații
profesionale și organizații neguvernamentale (”diplomacy by network”). Crearea unei „comunități diplomatice lărgite”, formate din experți care au acumulat experiență internațională în domenii diferite, dar conexe sau complementare (business, securitate cibernetică, medicină/ sănătate, cercetare fundamentală, reconstrucție postconflict, ajutor umanitar etc.), capabili să abordeze zone neacoperite de diplomația clasică va fi, de asemenea, una dintre prioritățile agendei mele ca Președinte”, precizează Antonescu.

El mai susține și redefinirea rolului României în Uniunea Europeană: „România trebuie să își promoveze și să își apere mai bine interesele prin profesionalism și acțiune”.

• Programul lui Crin Antonescu