DOCUMENT Curtea de Justiție a UE lasă la latitudinea autorităților române eventuala desființare a Secției Speciale

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis marți că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții.

Curtea s-a pronunțat într-o cauză inițiată la CJUE de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.

În septembrie 2020, avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, arăta că înființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE, potrivit unui comunicat al instituției. Opinia avocatului general a fost un pas preliminar în proces, decizia definitivă fiind luată marți, 18 mai 2021, de Curtea de Justiție a UE.

• Citește și: Cristian Băcanu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției: Curtea de Justiție a UE a arătat că politicile din justiție ale PSD din anii 2017 și 2018 contravin dreptului Uniunii Europene

Fragmentul din decizie legat de SIIJ:

”Într-o a treia etapă și tot în lumina acelorași considerații generale, Curtea examinează compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori. Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. Curtea adaugă că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției.

Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare. În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.

Context

Secția Specială a fost înființată în 2018 prin votul majorității PSD-ALDE-UDMR. O parte din magistrați au cerut desființarea ei, considerată un instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor incomozi.

G4Media.ro a scris anul trecut că de la operaționalizarea SIIJ, în octombrie 2018, și până pe 31 decembrie 2019, procurorii Secției Speicale au trimis în judecată doar 4 cazuri, cu cinci inculpați, dintre care patru procurori și un judecător.

La Secția Specială lucrează 7 procurori, dintre care unul cu post de conducere. Salariul acestora este de peste 15.000 de lei lunar.

Foto: Adina Florea – SIIJ (InquamPhotos / Octav Ganea)

Citește aici Decizia integrală a CJUE