DOCUMENT: DNA a clasat acuzația de spălare de bani adusă lui Radu Budeanu pe motiv că fapta nu există. Acum 5 ani, procurorii l-au ridicat de pe aeroport și l-au plasat sub control judiciar pe cauțiune de 2 milioane de lei

Procurorul DNA, Cosmin Iordache, a clasat acuzația de spălare de bani adusă patronului de presă, Radu Budeanu, pe motiv că fapta nu există, potrivit unui răspuns al DNA la solicitarea G4media.ro. Budeanu controlează tabloidul Cancan și, la sfârșitul anului trecut, a cumpărat de la Adrian Sârbu mărcile Gândul și Prosport.

Foto: răspunsul DNA

Clasarea pe spălare de bani vine după aproape 5 ani de la începerea urmăririi penale. De precizat că infracțiunea de spălare de bani se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Pe 18 noiembrie 2015, Budeanu a fost ridicat de pe aeroportul Otopeni, dus la DNA și plasat sub control judiciar pe cauțiune de 2 milioane de lei.

DNA a explicat și de ce i-a schimbat lui Budeanu cealaltă încadrare juridică din trafic de influență în formă continuată în complicitate la cumpărare de influență.

<<În cursul instrumentării unei cauze penale, atunci când organul de urmărire penală constată „fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei, dispune extinderea urmăririi penale ori schimbarea încadrării juridice …” (art. 311 alin 1 din Codul de Procedură Penală)>>, a explicat DNA.

După ce i-a clasat acuzația de spălare de bani și i-a schimbat încadrarea juridică din trafic de influență în formă continuată în complicitate la cumpărare de influență, Budeanu a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA și a acceptat o pedeapsă de 2 ani cu suspendare și un termen de încercare de 4 ani. Acordul trebuie confirmat de instanță și are termen pe 12 august la Tribunalul București.

Citește aici acordul de recunoaștere DNA – Radu Budeanu

DNA nu a răspuns însă de ce nu l-a pus sub acuzare pentru cumpărare de influență pe magnatul Energiei, Bogdan Buzăianu, deși pe Budeanu l-a încadrat la complicitate.

Potrivit unor surse judiciare însă, explicația este legată de faptul că Buzăianu a formulat un denunț împotriva Elenei Udrea ”înainte ca organul de urmărire penală să cunoască fapta” și a beneficiat de clauza de nepedepsire sau exonerare totală, potrivit legii 682 privind protecția martorilor.

DNA a explicat și de ce i-a restituit cauțiunea de 2 milioane de lei lui Budeanu. <<Restituirea cauțiunii a fost impusă de prevederile art. 217 alin. 8 din Codul de Procedură Penală (“Conţinutul cauţiunii”): ”În cazul în care se dispune o soluție de netrimitere în judecată, procurorul dispune și restituirea cauțiunii”>>, a explicat DNA.

Acuzațiile. Potrivit DNA, în 2011, Elena Udrea, favorita fostului președinte al României, Traian Băsescu, ar fi primit de la magnatul Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu, o mită de 3,8 milioane de dolari și creanța de 900.000 de euro pe care Buzăianu o avea de recuperat de la Bobby Păunescu, patronul EVZ și Capital.

Practic, susțin procurorii, preluând creanța lui Buzăianu, Elena Udrea ar fi devenit patronul de facto al EVZ.

Buzăianu i-ar fi dat această mită Elenei Udrea pentru ca aceasta să intervină la conducerea Ministerului Economiei și Hidroelectrica pentru derularea, în continuare, a contractului de furnizare energie hidro (ieftină, în raport cu alte forme de energie) dintre Hidroelectrica și firma controlată de el, Energy Holding, redenumită ulterior Alpiq.

Recunoașterea de către Radu Budeanu a intermedierii mitei date de Buzăianu Elenei Udrea îl plasează de facto în situația de martor al acuzării în procesul penal intentat de DNA Elenei Udrea. În plus, Budeanu nu are cum să nu respecte înțelegerea cu procurorii întrucât ar putea fi acuzat de favorizarea făptuitorului, în termenul de încercare, ceea ce automat i-ar anula suspendarea executării pedepsei.

Elena Udrea a comentat pe Facebook înțelegerea dintre Budeanu și procurori.

”Nu îl condamn pe Radu Budeanu pentru că a ales să spună ce vor procurorii în schimbul unei libertăți aproape sigure, pentru că știu că are copii mici și probabil de aici se trage slăbiciunea lui. Deși, mai ales fiind bărbat, poate era mai onorabil să-ți obțină libertatea luptându-se în instanță cu procurorii și spunând adevărul.

Totuși, oare ce le vor spune Budeanu sau Topoliceanu (Ana Maria Topoliceanu, un alt denunțător al Elenei Udrea – n.r.) copiilor lor când vpr crește mari, despre onoare, demnitate, cinste, prietenie?

Cum le vor explica ce au făcut ei în anii aceștia? Grea povară vor duce pe umeri…”, a comentat Elena Udrea.

Cine e Bogdan Buzăianu. Este considerat „cel mai mare băiat deştept” din Energie. În 2008, a renunțat la cetățenia română și a rămas doar cu cea elvețiană. Și-a declarat atunci domiciliul în castelul Greng din Fribourg, Elveția.

Pe 14 ianuarie 2004, pe vremea când ministrul Economiei era chiar naşul lui Buzăianu, Dan Ioan Popescu, zis DIP, compania controlată de el, Energy Holding, a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, cu o valoare a energiei tranzacționate de aproape 1 miliard de dolari.

Contractul dintre Energy Holding – Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme, a acuzat procuroarea DIICOT, Adriana Cristescu, de la Serviciul de combatere de macro-criminalităţii economico-financiare.

Numai că în urma anchetei DIICOT, doar directorii Hidroelectrica care au semnat contractul cu Energy Holding au fost condamnaţi la închisoare, partea de dosar cu Bogdan Buzăianu și cu politicienii care l-au sprijinit nu a plecat niciodată către instanţă.

Dosarul a fost la DIICOT până în 2014 când a fost preluat de DNA. Pe 30 iulie 2018, după 2 săptămâni de la revocarea Codruței Kovesi (9 iulie 2018), DNA a clasat marele dosar ”Hidroelectrica – retehnologizarea Porților de fier” privindu-l pe Bogdan Buzăianu. Vezi aici detalii.

Hidroelectrica l-a dat în judecată pe Buzăianu în instanțele civile pentru recuperarea prejudiciului de 1 miliard de dolari, însă a pierdut și nu a reușit să recupereze niciun leu.

Foto: Radu Budeanu (Agerpres / Silviu Matei)