DOCUMENT Guvernul vrea să dea CSAT ultimul cuvânt în decizia privind construirea rețelei 5G. Proiectul exclude practic Huawei de la furnizarea de echipamente

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind realizarea rețelei 5G în România. Proiectul dă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ce privește autorizarea proiectelor și exclude de facto compania chineză Huawei de la operațiunile de realizare a echipamentelor.

Astfel, pentru a putea participa la construirea rețelelor de telecomunicații 5G, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiții concomitent:
1. nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
2. au o structură transparentă a acţionariatului;
3. nu au cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
4. se supun unui sistem juridic care impune practici corporative transparent

Or, în acest moment, Huawei are probleme cu cel puțin două dintre condițiile puse de statul român: e supusă unor sancțiuni din partea SUA pentru conduită corporativă neetică și se supune unui sistem juridic opac – cel chinez – care nu impune practici corporative transparente.

Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Solicitarea pentru obţinerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situaţia în care avizul CSAT este negativ.

CSAT este o instituție condusă de președintele României, din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate. Președintele Iohannis a spus în repetate rânduri că își dorește ca România să realizeze rețeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO.

Mai mult, proiectul prevede ca și tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După 5 ani, acestea trebuie înlocuite.

În plus, proiectul de lege propune un regim derogatoriu de la art. 7, respectiv art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Mai precis, proiectul stabileşte că o eventuală cale de atac împotriva deciziilor adoptate potrivit legii poate fi exercitată fără parcurgerea procedurii prealabile stabilite prin Legea nr. 554/2004, pentru a reduce timpul necesar pentru parcurgerea procedurii.

Totodată, proiectul propune ca eventualele litigii să fie analizate în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti. Mai mult, prin proiect se propune ca deciziile adoptate potrivit legii să fie exceptate de la posibilitatea suspendării actului administrativ.

Citește aici proiectul de lege integral

Foto: Pixabay.com