DOCUMENT Hărțuirea sexuală în universități. Încurajarea sesizărilor cu protejarea confidențialității, recomandată timp de 20 de ani universităților din România: Care era procedura de soluționare a cazurilor de hărțuire, pe modelul Princeton University, trimisă tuturor universităților în 2005

Universitățile din România au avut din 2005 și până anul acesta recomandarea oficială de la Ministerul Educației de a încuraja reclamarea situațiilor de hărțuire sexuală în universități și de a proteja confidențialitatea studenților care depun astfel de sesizări. Recomandarea a fost trimisă de fostul ministru Mircea Miclea, care după ce a promovat prin ordin de ministru primul cod de etică în universități, le-a transmis instituțiilor de învățământ superior un model reper de cod de etică universitar, pentru ca fiecare instituție de învățământ superior să știe cum să-și elaboreze propriul cod de etică.

• Recomandarea aceasta a fost preluată din procedura aplicată de Princeton University și este o practică recurentă și în universitățile din Marea Britanie. Ea nu prevede nicăieri interdicția analizării de către universități a sesizărilor anonime, prevedere introdusă anul acesta de ministrul Ligia Deca care este profesoară la SNSPA, universitatea la care predau doi profesori acuzați public săptămâna trecută de hărțuire sexuale de către studente. Amintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru Edupedu.ro că va modifica radical legislația privind sesizările anonime pentru hărțuire sexuală, astfel încât petițiile anonime depuse pentru fapte din Codul Penal să fie trimise către parchete și poliție

Un capitol distinct în acest model de reper de cod de etică universitar trimis de Ministerul Educației în 2005 universităților din România, pentru ca acestea să-și creeze pe baza lui propriile coduri de etică, stabilește chiar modul în care universitățile trebuie să-și construiască propriile proceduri de descurajare a hărțuirilor sexuale și de gestionare a cazurilor, dacă ele apar.

„[…] victimele hărţuirii se sfiiesc să povestească astfel de experienţe de teamă că nu vor fi crezute sau că vor fi condamnate că au avut un comportament provocator care a atras hărţuirea. Prin urmare este necesar ca persoanele afectate de astfel de manifestări să fie încurajate să reclame astfel de cazuri. Ignorarea şi minimalizarea cazurilor de HS [Hărțuire Sexuală – N.Red.] nu le face să dispară, ci dimpotrivă, conduc la creşterea incidenţei lor”, prevede documentul „Cod Etic pentru Universități: proiect model reper pentru universități”, la pagina 21.

„Facultăţile îşi stabilesc, atât din rândul studenţilor, cât şi al cadrelor didactice, consilieri pentru astfel de probleme (avocatul studenţilor, ofiţerul pentru acţiuni afirmative) precum şi un organism care se ocupă de siguranţa mediului universitar (în cămine şi în incinta universităţii); Universităţile trebuie să facă publice modalităţile de adresare şi de rezolvare a unor astfel de plângeri, precum şi persoanele desemnate să ofere consiliere”, prevede modelul reper de Cod etic universitar trimis universităților din România încă din 2005.