DOCUMENT Inscripțiile anticomuniste de la Revoluția din 1989, imnul „Deșteaptă-te române” și găurile de gloanțe ar urma să fie păstrate pe clădirea Universității din București după restaurare, in situ sau cu replici

Universitatea din București a prezentat public, la cererea societății civile și a Ordinului Arhitecților, un documentar foto cu inscripțiile și urmele de gloanțe de pe fațadele clădirii datând din perioada Revoluției din 1989 și a mineriadei din iunie 1990. Documentarul este, conform arhitectului Mircea Căpățănă, ce supervizează restaurarea, o propunere preliminară pentru identificarea martorilor fizici ai Revoluției, mesaje și urme de gloanțe, unele care nu se mai găsesc la vedere în prezent, fiind acoperite de straturi succesive de vopsea sau vandalizate cu graffiti.

Pornind de la acest documentar, rectorul Universității Marian Preda și arhitectul Mircea Căpățână, care conduce restaurarea, au precizat că sunt deschiși dialogului pe modalitatea de intervenție.

Pentru că majoritatea mesajelor trebuie descoperite în timpul restaurării, arhitectul a menționat că au fost identificate trei tipuri de zone:

1. Zone lizibile, clar identificate – unde inscripțiile sunt bine documentate și se propune curățarea completă a straturilor de vopsea până la substanța originală, precum și consolidarea stratului de vopsea pentru păstrarea acestora în locul în care au fost găsite. Este cazul mesajului „Studenți de la filologie aici s-a ucis! Călcați cu respect. Aici e sînge”.

B. Zone identificate pe fotografii istorice – unde ar putea exista inscripții care necesită investigații suplimentare pentru a verifica dacă sub straturile de vopsea se mai conservă mărturii autentice. Dacă inscripțiile nu mai sunt vizibile, se propune realizarea unor replici pe panouri transparente atașate fațadelor.

„Inscripția cu Imnul României, în cazul în care această inscripție nu va fi confirmată în urma studiilor de parament și tindem să credem că nu, atunci propunerea noastră este să marcăm acest imn cu un panou detașabil atașat fațadei”, a precizat arhitectul Mircea Căpățână.

Evidențierea prin panou, propusă la imul „Deșteptă-te române”.

C. Zone cu straturi succesive de vopsea – unde există posibile inscripții originale, care ar putea apărea în urma unor sondaje de parament. În cazul în care acestea sunt confirmate, se propune restaurarea acestora pe fațadă, iar în caz contrar, restaurarea tencuielii de similipiatră.

De asemenea, în fațada clădirii se găsesc urme de proiectile (gloanțe), care vor fi curățate și, în funcție de starea acestora, vor fi realizate noi intervenții.

Pentru zona balconului Facultății de Geologie, se propune punerea în valoare a acestei zone prin crearea unor siluete semitransparente din oțel perforat, iluminate într-o culoare diferită de iluminatul arhitectural general, pentru a evoca protestele din anii 1990.

*De menționat că Revoluția din 1989 a plecat în București pe 21 decembrie 1989 de la Universitate, iar fenomenul Universității a continuat cu scenele de luptă anticomunistă din timpul mineriadei din iunie 1990.

La conferința de presă de lansare a acestui documentar foto asupra inscripțiilor de la revoluție, rectorul Universității, Marian Preda, a menționat că renovarea clădirii Universității va fi realizată treptat pe o perioadă întinsă pe patru ani de acum înainte, cu un prim tronson, cel al Facultății de Istorie, care ar urma să fie finalizat până la începutul noului an universitar din acest an.

Preda a subliniat și preocuparea instituției pentru păstrarea memoriei Revoluției și a fenomenului Piața Universității, menționând intenția de a crea un muzeu al Universității, centrat pe contribuția profesorilor și studenților la mișcările antitotalitare, în special anticomunistă sau cu privire la regimul legionar.

„În cadrul acestui context, s-au făcut studii cu privire la păstrarea inscripțiilor de la revoluție și a tuturor celorlalte elemente care să păstreze memoria revoluției. De asemenea, în ultima vreme, asociațiile care se ocupă cu astfel de lucruri, de altfel actori importanți și justificați în aceste demersuri, de arhitectură, de revoluție, ordinul arhitectilor, s-au implicat și au cerut informații privind soluțiile concrete tehnice pe care le avem în vedere pentru a păstra toate aceste elemente esențiale din istoria României, Bucureștiului și Universității.

În urma acestor demersuri, am făcut o întâlnire și, în ultimele săptămâni s-au făcut noi expertize tehnice privind inscripțiile care există și, de asemenea, vandalizarea unora și posibilitățle de conservare pentru că acolo trebuie se ajungem cum conservăm ceea ce există și cum punem în valoare ceea ce știm că a existat și din păcate din diverse motive nu mai există.”, a precizat Preda.

Documentarul foto poate fi citit integral mai jos:

Documentar Foto Universitat…

Poziția rectorului Marian Preda legată de planurile de consevare este o consecință a solicitărilor venite din partea societății civile și a președintelui Ordinului Arhitecților, Ștefan Bâlici, care au cerut să li se pună la dispoziție studiul de parament care se face obligatoriu în cazul clădirilor monument istoric pentru a se identifica opere de artă sau mesaje sub staturile ulterioare de tencuială. Mai multe informații AICI.