DOCUMENT Mai mulți istorici protestează față de „cenzura” prin care se limitează accesul liber și neîngrădit la Arhivele Naționale: „Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative” / „Reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale”

Mai mulți istorici semnează o scrisoare deschisă prin care protestează împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Național.

„Subsemnații, istorici, cercetători, arhiviști și cetățeni preocupați de soarta arhivelor, protestăm împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Național. Cerem revocarea acestei decizii și declasificarea documentelor gestionate de Arhivele Naționale ale României, precum și a documentelor cu valoare istorică, deținute de instituțiile statului, pentru care s-a împlinit termenul de 30 de ani de la crearea lor”, se arată în scrisoarea deschisă publicată pe platforma contributors.ro.

„Consecințele acestei decizii sunt limitarea accesului istoricilor și cetățenilor la informațiile istorice și la cele de interes public. Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada celui de-al Doilea Război Mondial sau chiar și mai înainte. Multe dintre aceste documente conțin date și informații despre crimele și ilegalitățile comise de regimurile dictatoriale, care s-au succedat în România, în decursul secolului XX”, subliniază semnatarii.

„Așteptăm, din partea conducerii ANR, să găsească soluții, pentru declasificarea documentelor gestionate sau, cel puțin, să nu-și însușească punctele de vedere ale unor organisme, care nu au nimic în comun cu cercetarea istorică și arhivistica. Până la urmă, de la DGPI, succesoarea fostei Securități a Municipiului București, nu puteam avea niciun fel de pretenții, dar Arhivele Naționale nu se află în subordinea DGPI, iar din partea funcționarilor publici aflați la conducerea lor ne așteptam să apere legea, care guvernează domeniul arhivelor din România, și nu să accepte reînființarea Fondului Documente Secrete, din perioada regimului comunist.

Totodată, este inexplicabil cum de mai sunt păstrate, în categoria informațiilor clasificate, informații precum: nivelul de trai al muncitorilor în anii 1950, politicile represive adoptate de regimul comunist, în contextul Revoluției maghiare din 1956, exportul de vin în URSS, actele elaborate de cabinetele unor miniștri comuniști etc. Arhivele Naționale ale României ar fi trebuit să inițieze, de multă vreme, declasificarea documentelor cu valoare istorică, pe care le au în gestiune, precum și să se opună tendințelor de limitare și restrângere a cercetării istorice, sub pretextul identificării și protejării informațiilor clasificate”, se arată în scrisoare.

În cazul Arhivelor Naționale ale României, „au fost semnalate cazuri bizare, ale unor cercetători care, după ce au publicat documente similare cu cele eliberate de CNSAS, au fost reținuți și interogați de DIICOT. Nu doar cercetătorii au fost interogați și li s-au confiscat toate laptopurile, stickurile, hard diskurile etc., ci și unul dintre arhiviști. Al doilea arhivist avut în vizor a scăpat deoarece adresa de pe mandatul de percheziție era greșită”, reclamă semnatarii.

„Apreciem că noile reglementări cu privire la cercetarea documentelor deținute de Arhivele Naționale ale României reprezintă, de fapt, un atac la adresa libertăților fundamentale, limitându-se dreptul la informație, unul dintre drepturile constituționale fundamentale. În același timp, reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale, fără a se consolida cu adevărat capacitatea de apărare a țării. Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative, iar cei care încearcă aceasta, invocând diferite pretexte, cum ar fi cel al «asigurării respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate», devin solidari cu cei care le-au comis și, implicit, responsabili”, se arată în scrisoare.

Solicitările semnatarilor:

• revocarea deciziei Arhivelor Naționale ale României din 26 mai 2022, ridicarea oricăror restricții cu privire la cercetarea documentelor deținute de Arhivele Naționale ale României și declasificarea de urgență a tuturor documentelor aflate în custodia acestei instituții, indiferent de creator, conținut și an.
• având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, referitoare la distrugerea unor documente clasificate în ultimii ani, solicită Președintelui României, Parlamentului României, Guvernului României realizarea unei investigații, cu privire la incidentele semnalate de angajații Arhivelor Naționale.
• „având în vedere asemenea incidente grotești, ce sunt departe de a fi singulare și care demonstrează, încă o dată, mentalitățile ce încă bântuie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, precum și subfinanțarea cronică a Arhivelor Naționale, solicităm analizarea posibilității ieșirii Arhivelor de sub tutela acestui minister”.

Citește scrisoarea integral pe contributors.ro.

Demersul vine după ce mai mulți cercetători români au acuzat Ministerul Afacerilor Interne și serviciul secret DIPI (cunoscut drept Doi și-un sfert) că interzic accesul istoricilor la toate documentele de arhivă marcate drept Secrete, indiferent de data lor. Un alt istoric susține că DIICOT anchetează doi cercetători și doi arhivari pentru că ar fi publicat documente secrete din perioada comunistă, dar și a imperiului austro-ungar.

• Citește și Mai mulți cercetători denunță ”cenzura” serviciului secret al Poliției, temutul Doi și-un sfert, în gestionarea arhivelor. Mihai Demetriade: Obsesia culturii secretului este parte din ADN-ul unor societăți militarizate

Semnatari

Alexandru D. Aioanei, C.S. Dr., Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași

Livia Ardelean, consilier superior, Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale

Flori Bălănescu, istoric, C.S. 3, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului

Philippe Henri Blasen, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română, Iași

Mihail Bumbeș, istoric și activist, Miliția Spirituală

Mihail Burcea, istoric, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului

Alexandru-Murad Mironov, conf. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Elena Dragomir, cercetător, Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Nicolae Ioniță, istoric, CNSAS

Bogdan Jitea, istoric, IICCMER

Dumitru Lăcătușu, istoric, Centrul de Consultanță Istorică

Mara Mărginean, cercetător, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Academia Română

Silviu Miloiu, prof. univ. dr. habil., prorector Universitatea „Valahia” din Târgoviște

Cosmin Năsui, istoric de artă, Postmodernism

Cosmin Popa, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română

Cristian Vasile, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română

Sursa foto: CNSAS