DOCUMENT Premierul Cîțu acuză Parlamentul în sesizarea către CCR că a înștiințat prea târziu Guvernul despre moțiunea de cenzură, deși public îl critică pe Ludovic Orban, șeful Camerei Deputaților, că accelerează procedura moțiunii

Premierul Florin Cîțu depune miercuri la Curtea Constituțională o sesizare prin care îi cere să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Potrivit textului sesizării, transmis presei de echipa de comunicare a premierului, sesizarea invocă încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, dar și încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură a fost comunicată ulterior Guvernului.

Pe scurt, premierul Cîțu susține că semnăturile inițiatorilor moțiunii nu au fost strânse cu respectarea legii (au fost transmise electronic, scanate etc), iar comunicarea moțiunii de la Parlament către guvern a fost făcută prea târziu.

Paradoxal, în public, premierul Cîțu îl acuză pe Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, că ar fi accelerat procedura pe moțiune. Adică exact contrariul susținerii din sesizarea către CCR.

Citește aici textul integral al sesizării depuse la CCR

• Principalele aspecte din sesizare:

Prezenta cerere este formulată de prim-ministrul României, ca titular al dreptului de sesizare, în temeiul art. 146 lit. e) din Constituție, pentru a se constata un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, ca autorități publice aflate în conflict.

Aspectele privind regularitatea inițierii moțiunii de cenzură menționate din perspectiva îndeplinirii condiției de validate privind semnăturile inițiatorilor au fost invocate în cadrul discuțiilor din Birourile permanente reunite, acesta fiind de fapt motivul pentru care s-a ajuns la depunerea unor noi liste de semnatari.

Prin raportare la conținutul comunicării trimise prim-ministrului de Președintele Camerei Deputaților în data de 7 septembrie 2021, rezultă că în data de 3 septembrie 2021, data inițierii și depunerii moțiunii de cenzură, 34 de semnături (11 ale parlamentarilor AUR și 23 ale parlamentarilor USR) nu erau anexate în forma prevăzută de lege pentru a atesta în mod indubitabil voința expresă, individuală și unilaterală a respectivilor parlamentari de a iniția această moțiune de cenzură. Ca atare, dacă scădem din numărul total de semnături depuse în 3 septembrie 2021 (124) pe cele nevalide (34) rezultă că, la momentul inițierii și depunerii moțiunii de cenzură, aceasta nu a fost semnată în mod valid decât de 90 de parlamentari, ceea ce reprezintă mai puțin de o pătrime din numărul total al senatorilor și deputaților (117).

Astfel, listele cu semnături pentru moțiunea de cenzură depusă în data de 3 septembrie 2021 au fost modificate/completate, sub semnătura liderilor de grup de o manieră insidioasă, prin înlocuirea semnăturilor nevalide, ceea ce atestă fără nicio tăgadă faptul că moțiunea de cenzură depusă în data de 3 septembrie 2021 și comunicată în data de 7 septembrie 2021 nu îndeplinea la data depunerii condiția numărului minim de parlamentari cerută de Constituție în art. 113 alin. 2.

De asemenea, din analiza conținutului documentației comunicate de Președintele Camerei Deputaților în data de 7 septembrie 2021, documentului inițial (moțiunea de cenzură nr. 2MC din 3 septembrie 2021) i-au fost anexate noi tabele conținând semnături ale parlamentarilor. Ca atare, rezultă faptul că Guvernului i-a parvenit un document completat, deci, diferit față de cel depus de inițiatori în data de 3 septembrie a.c..

Există un conflict în sensul art. 146 lit. e) din Constituție, întrucât Parlamentul României, prin Președintele Camerei Deputaților, a transmis Guvernului României o moțiune de cenzură inițiată, depusă și comunicată cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 113 alin. (2) din Constituție, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituțională, deopotrivă neloială și abuzivă, față de autoritatea executivă și care a generat o situație conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituțional.

Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanței de contencios constituțional să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului.

Așadar, recunoscând dreptul parlamentarilor de a iniția și depune moțiuni de cenzură împotriva Guvernului în conformitate cu propriile opțiuni politice, contestăm doar faptul că o moțiune de cenzură inițiată, depusă și comunicată cu încălcarea prevederilor constituționale trebuie să își continue în mod obligatoriu parcursul parlamentar, cu riscul de a fi adoptată și, pe cale de consecință, de a determina atât un blocaj al activității Guvernului, cât și de a stabiliza în ordinea juridică efectele unui act născut neconstituțional. Or, o moțiune de cenzură inițiată, depusă și comunicată cu încălcarea Constituției nu se poate constitui prin voința politică a majorității parlamentare într-un act producător de efecte juridice al Parlamentului, întrucât aceasta afectează principiul separației puterilor în stat, colaborarea loială dintre Parlament și Guvern, având ca efect afectarea gravă până la eliminare a activității Guvernului, ca autoritate executivă.