DOCUMENT Prevenirea separării copilului de familie: proiect de lege prin care statul vrea să împiedice practica de a lua foarte rapid copilul de lângă familia nevoiașă / Statul, obligat să dea asistență familiilor în care există riscul pierderii copiilor

Guvernul Ciucă discută în ședința de miercuri un proiect de lege al Ministerului Familiei care instituie un mecanism prin care statul – prin intermediul mai multor instituții centrale și locale – va preveni riscul destrămării familiilor care au copii și sunt într-o situație precară. Proiectul a fost asumat de România ca parte din PNRR, programul de relansare economică în valoare de 27 miliarde de euro.

Legea pleacă de la observația că în România există practici ale unor autorități locale, mai ales din comunitățile mai slab dezvoltate și lipsite de servicii pentru copil și familie, de a separa cu ușurință copilul de familie, pe motiv că familia este săracă, comunitatea neputincioasă, iar copilului i-ar fi mai bine într-un serviciu de tip rezidențial al Direcției pentru Copii.

Proiectul prevede înființarea unui Observator Național al Copilului care să strângă toate cazurile de copii aflați în risc de separare de familie din cauza sărăciei, analfabetismului, plecării părinților în străinătate, handicap etc.

Mecanismul presupune colaborarea Ministerului Familiei cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul județelor și Serviciul public de asistență socială de la nivelul localităților, iar primarii vor juca și ei un rol. Ca urmare a colaborării dintre instituții, familiile cu risc ridicat de destrămare vor primi servicii sociale, de sănătate, educaționale.
Proiectul prevede și amenzi între 1.000 și 2.000 de lei pentru asistenții sociali care nu își respectă îndatoririle.

Principalele prevederi ale proiectului inițiat de ministerul condus de Gabriela Firea:

(1) În funcție de situația economică și condițiile de locuit ale familiei, copilul este în situație de risc de separare dacă familia care se ocupă de creșterea și îngrijirea lui se află în una dintre următoarele situații de vulnerabilitate:

a) se confruntă cu sărăcia monetară;
b) trăiește în sărăcie extremă;
c) are venituri reduse și nu primește beneficii de asistență socială;
d) are părintele unic susținător sau ambii părinți fără ocupație sau în șomaj;
e) ocupă fără drept de ședere anumite spații de locuit, inclusiv spații construite ilegal sau locuințe improvizate ori spații care nu sunt destinate locuirii;
f) nu dispune de spațiu locuibil suficient raportat la numărul de persoane, respectiv locuința este supraaglomerată;
g) locuiește în spații improprii sau întâmpină probleme privind siguranța și igiena locuinței.

(2) În funcție de situația socială a familiei, copilul este în situație de risc de separare dacă familia care se ocupă de creșterea și îngrijirea lui se află în una dintre următoarele situații de vulnerabilitate:

a) are în îngrijire o mamă minoră sau o minoră gravidă;
b) părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate;
c) are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație;
d) are membri cu dizabilități care le afectează semnificativ calitatea vieții și participarea lor la viața socială;
e) are cel puțin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă;
f) a avut sau are unul sau mai mulți copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecție specială, în condițiile legii;
g) a avut sau are unul sau mai mulți copii părăsiți în unitățile sanitare;
h) a avut sau are unul sau mai mulți membri condamnați la o pedeapsă privativă de libertate.

(3) În funcție de starea de sănătate a familiei, copilul este în situație de risc de separare dacă familia care se ocupă de creșterea și îngrijirea lui se află în una dintre următoarele situații de vulnerabilitate:
a) are unul sau mai mulți membri neînscriși pe lista unui medic de familie;
b) are unul sau mai mulți copii nevaccinați cu schema obligatorie;
c) are unul sau mai mulți copii polispitalizați;
d) are unul sau mai mulți membri cu boli cronice și/sau transmisibile.

(4) În funcție de nivelul de educație al familiei, copilul este în situație de risc de separare dacă familia care se ocupă de creșterea și îngrijirea lui se află în una dintre următoarele situații de vulnerabilitate:

a) are unul sau ambii părinți analfabeți;
b) are unul sau mai mulți copii de vârstă școlară care nu au fost înscriși într-o formă de învățământ sau care nu frecventează cursurile unei forme de învățământ obligatoriu;
c) are unul sau mai mulți copii cu performanțe școlare slabe sau cu frecvență școlară redusă;
d) are unul sau mai mulți copii cu cerințe educaționale speciale.

Dacă în urma evaluării unui copil și a familiei acestuia, serviciul public de asistență socială constată că acesta se află în cel puțin o situație de vulnerabilitate prezentată la art. 5 se întocmește planul de servicii.

Planul de servicii cuprinde serviciile care trebuie oferite pentru a răspunde nevoilor identificate ale copilului și ale familiei acestuia, beneficiile de asistență socială oferite acestora și intervențiile necesare pentru punerea în practică a planului, finalitatea urmărită prin implementarea planului, cine oferă serviciile și pentru ce perioadă de timp. Planul de servicii se aprobă prin dispoziție a primarului.

Planul de servicii cuprinde în mod obligatoriu cel puțin următoarele servicii pentru copil: sociale, de sănătate, educaționale.

Planul de servicii cuprinde în mod obligatoriu și servicii pentru părinți, care pot consta în unul sau mai multe din următoarele servicii:

a) servicii de bază de informare, consiliere și acompaniere în domeniul sănătății, educației, ocupării, locuirii și protecției sociale;
b) dezvoltarea abilităților parentale;
c) facilitarea accesului acestora la beneficiile de asistență socială și serviciile existente;
d) referirea către servicii sociale, de educație, sănătate și de ocupare

La întocmirea planului de servicii, în funcție de factorii de vulnerabilitate identificați, care expun copilul situației de risc de separare trebuie avute în vedere și măsuri pentru familie care să vizeze următoarele:

a) îmbunătățirea situației financiare a familiei;
b) îmbunătățirea condițiilor de locuit ale familiei;
c) îmbunătățirea abilităților parentale;
d) îmbunătățirea aptitudinilor casnice;
e) asigurarea accesului și participarea la diverse forme de educație;
f) asigurarea accesului la tratament sau reabilitare pentru comportamentele la risc, consumul de droguri și alcool;
g) îngrijirea adecvată și protecția copiilor împotriva oricăror forma de violență;
h) sprijinirea părinților ai căror copii au beneficiat sau ar avea nevoie de servicii de protecție.

Ministerul Familiei, Tineretuluiși Egalității de Șanse este autoritatea publică centrală care prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție realizează politica națională în domeniul protecției drepturilor copilului.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivel județean asigură coordonarea și îndrumarea metodologică a activității serviciului public de asistență socială, în ceea ce privește activitatea de prevenire a separării copilului de familie.

Serviciul public de asistență socială de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familie.

Activitatea de prevenire a separării de familie este realizată de serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului prin:
a) identificarea și înregistrarea în Observator a tuturor copiilor aflați în risc de separare de familie și a familiilor cu copii aflate în situații de vulnerabilitate;
b) asigurarea consilierii și informării familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;
c) sprijinirea familiilor aflate în situații de vulnerabilitate, în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la creșterea, îngrijirea și educarea copilului prin activitatea de prevenire a separării copilului de familie;
d) asigurarea accesului copiilor la serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie;
e) referirea copilului aflat în situație de risc și a familiei acestuia către servicii educaționale, de sănătate, ocupare sau locuire, după caz;
f) implicarea comunității în activitatea de prevenire a separării copilului de familie, prin structura comunitară consultativă;
g) monitorizarea planurilor de servicii și efectuarea demersurilor necesare, inclusiv a vizitelor la domiciliu;
h) reevaluarea anuală sau, ori de câte ori este cazul, a planurilor de servicii;
i) înființarea de centre de zi destinate prevenirii separării copilului de familie.

La nivel național se înființează Observatorul Național al Copilului, denumit în continuare Observatorul Copilului, prin intermediul căruia sunt identificați și înregistrați toți copiii aflați în situație de risc de separare de familie.

Observatorul Copilului este un modul din cadrul unui sistem informatic dezvoltat și administrat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, care este pus la dispoziția autorităților administrației publice locale

Activitatea de prevenire a separării copilului de familie derulată de către serviciile publice de asistență socială se finanțează din următoarele surse:
a) bugetul de stat – în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale, potrivit propunerilor formulate de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pe baza standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) bugetul local al municipiilor, orașelor și comunelor;
c) donații, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite.

Finanțarea centrelor de zi licențiate, destinate prevenirii separării copilului de familie, organizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de 50% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de copii înregistrați în Observatorul local al copilului și a standardului de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre a Guvernului pentru autoritățile administrației publice locale care nu au copii cu măsură de protecție specială, stabilită în condițiile legii. Pentru autoritățile administrației publice locale care au copii cu măsură de protecție specială stabilită în condițiile legii, a căror cauză de separare este prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. a)-d), finanțarea se asigură în proporție de 25%.