DOCUMENT Procesul de la Curtea de Justiție a UE privind soarta Secției Speciale. Guvernul PSD pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al rapoartelor MCV și apără Secția Specială

Guvernul Dăncilă chestionează caracterul obligatoriu al rapoartelor MCV de monitorizare a Justiției din România de către Comisia Europeană și apără Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care ar avea rolul de a proteja magistrații de DNA, potrivit punctului de vedere trimis Curții de Justiție a UE (CJUE) de către agentul guvernamental Radu Canțăr, în cadrul procesului deschis la Curtea de la Luxemburg de mai multe asociații ale magistraților din România împotriva modificărilor aduse legilor Justiției și Secției Speciale.

Guvernul folosește concluziile controversate ale Inspecției judiciare care vorbesc de mii de dosare cu magistrați instrumentate de DNA, fără să precizeze însă că cele mai multe dintre ele erau simple plângeri soluționate cu clasare, iar DNA a arătat că a monitorizat, în realitate, doar 166 de magistrați.

Punctul de vedere al Guvernului trimis CJUE este din iunie 2019, anterior ultimului raport MCV din 22 octombrie 2019 care recomandă desființarea Secției Speciale, însă ulterior raportului din 2018 care recomanda suspendarea aplicării deciziei politice de înființare a SIIJ.

De observat și că punctul de vedere semnat de Radu Canțăr conține paragrafe identice cu punctul de vedere trimis CJUE de către șefa CSM, Lia Savonea, și se bazează pe datele Inspecției judiciare conduse de Lucian Netejoru.

În plus, agentul guvernamental la CJUE, Radu Canțăr, ar fi consiliat de profesioniști ai dreptului, susținători ai modificărilor PSD-ALDE la legile Justiției, precum magistrații asistenți de la CCR, Marieta Safta și Karoly Benke, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.

Guvernul PSD admite faptul că decizia 2006/928/CE prin care a fost instituit Mecansimul de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene este obligatorie, însă chestionează faptul că rapoartele subsecvente ar fi obligatorii.

FOTO 1 Fragment din punctul de vedere trimis CJUE de Guvern

Mai departe, Guvernul apără Secția Specială, uneori cu argumente și formulări identice cu cele din punctul de vedere trimis CJUE de șefa CSM, Lia Savonea, precum paragraful de mai jos.

FOTO 2 Fragment din punctul de vedere trimis CJUE de Guvern

Guvernul arată că CCR a dat undă verde SIIJ și susține că Parlamentul a revizuit legile Justiției ținând cont de avizul negativ al CSM. De notat că plenul CSM, pe vremea când nu era controlat de majoritatea Liei Savonea, a dat aviz negativ legilor PSD ale Justiției.

Agentul guvernamental arată și faptul că SIIJ ar apăra magistrații de DNA și prezintă datele Inspecției Judiciare privind așa-zisele dosare cu magistrați, de ordinul miilor, fără să precizeze că cele mai multe erau, de fapt, simple plângeri penale depuse de părțile nemulțumite din dosare și care au fost soluționate cu clasare.

FOTO 3 Fragment din punctul de vedere trimis CJUE de Guvern

DNA a arătat cifrele reale aici.

Au fost doar 166 de magistrați monitorizați în perioada 1 ianuarie 2014-23 octombrie 2018, potrivit DNA.

Context. CSM, prin șefa Consiliului, a trimis CJUE un punct de vedere mult mai tranșant.

Două asociaţii ale magistraţilor, Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor, au deschis mai multe procese în justiţia din România împotriva CSM-ului condus de Lia Savonea şi a Inspecţiei judiciare conduse de Lucian Netejoru. În cadrul acestor litigii, asociaţiile au cerut sesizarea CJUE, iar Curţile de apel Piteşti şi Bucureşti şi Tribunalul Olt au sesizat Curtea de la Luxembourg şi au cerut să răspundă mai multor întrebări: dacă modificările legilor justiţiei, printre care şi înfiinţarea SIIJ, respectă legislaţia europeană sau dacă recomandările MCV sunt opţionale sau obligatorii pentru România.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea