DOCUMENT Programul de guvernare Orban: Eliminări de taxe și impozite, abrogarea split TVA, întărirea Pilonului 2 de pensii, demararea producției de gaze în Marea Neagră, revizuirea legislației din Justiție, audit pe PNDL

Programul de guvernare al PNL trimis joi Parlamentului conține o serie de măsuri pe termen scurt și anunță că obiectivele principale ale guvernului sunt organizarea alegerilor, restructurarea executivului, tranziția de la modelul economic PSD la unul echilibrat.

• Citește aici programul de guvernare integral

Programul nu anunță o revoluție în fiscalitate, ci doar corectarea unor măsuri precum split TVA, OUG 114, dar și eliminarea supraaccizei la carburanți și eliminarea supraimpozitării contractelor parti-time. Tot în fiscalitate, programul de guvernare prevede o rectificarea bugetară cu scopul de a elimina riscul depășirii unui deficit bugetar de 3%, precum și refacerea legislației legate de Pilonul II de pensii.

În ceea ce privește justiția, programul anunță revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei ”pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO”, dar arată că aceste revizuiri vor fi făcute prin respectarea referendumului din 26 mai, adică fără OUG.

Documentul mai promite și relansarea investițiilor în zăcămintele de gaze din Marea Neagră, blocate de PSD, dar și lansarea licitației pentru licențele 5G cu respectarea memorandumului semnat între România și SUA care ar duce la blocarea accesului Huawei.

• Citește aici programul de guvernare integral

Principalele obiective din Program:

Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui Program de Guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

Obiectivele propuse urmăresc în principal:

– Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020 și reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiției pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituțiilor europene.
– Restructurarea Guvernului și refacerea capacității administrative și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului prin reașezarea structurilor de guvernare centrală și locală pe principiile eficienței instituționale și meritocrației administrative;
– Tranziția de la modelul economic actual bazat pe creșterea consumului, fără asigurarea investițiilor necesare sustenabilității cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiții și pe creșterea competitivității și productivității, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice.

Din această perspectivă, Partidul Național Liberal va acționa în următoarea perioadă pentru introducerea unor măsuri de corectare a derapajelor înregistrate în guvernarea Partidului Social Democrat și pentru reorientarea politicilor publice către o abordare durabilă în care creșterea economică să creeze bunăstare.

Sunt necesare schimbări radicale ale politicii fiscal-bugetare în următorii ani, dar într-un mod gradual și predictibil, care să permită atât creșterea veniturilor bugetare care să susțină majorarea veniturilor populației, fără erodarea puterii de cumpărare prin inflație, cât şi stimularea investițiilor private din economie și demararea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv prin absorbţia eficientă a fondurilor UE.

Unul dintre obiectivele esențiale este reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice. Un audit al instituțiilor publice este obligatoriu, ca o premisă a modernizării administrației publice și a punerii funcționarilor publici în slujba cetățenilor. Transparenţa, integritatea, echitatea, profesionalismul și eficienţa sunt valorile pe care va fi reașezată administrația publică. Sistemul bugetar nu va mai fi rezervat incompetenţilor și pilelor, așa cum s-a întâmplat în guvernarea PSD.
Corectarea legilor din domeniul justiţiei este necesară pentru a se elimina modificările toxice promovate de PSD din ultimii trei ani. Justiția nu mai trebuie oprită la ușa Parlamentului, prin modificări în favoarea politicienilor cu probleme. Aceste acte normative trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene, adică să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, după o consultare publică amplă cu practicienii din domeniu.

Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiţii în care să câștige atât România, cât și operatorii privați. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producția internă actuală, trebuie să renunțăm atât la lozincile populiste, cât și la negocierea lipsită de transparență.

Politica externă trebuie să aibă drept linii directoare întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO.

Obiective care întăresc democrația, statul de drept, ordinea și siguranța publică
· Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare din 2020;

· Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, printr-o consultare publică a instituțiilor din domeniu, a asociațiilor de profil și a societății civile.

· Revizuirea legislației privind regimul eliberărilor condiționate (recursul compensatoriu) și întărirea capacității instituțiilor de ordine și siguranță publică pentru prevenirea și combaterea infracționalității.

Obiective care țintesc eficientizarea activității Guvernului și a administrației publice
· Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 și regruparea activităților guvernamentale, desfășurate de agenții guvernamentale sau de alte autorități ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.

· Creșterea eficienței administraţiei publice prin refacerea capacității administrative a instituțiilor statului și prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice și prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcțiile publice.

· Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice și pentru modernizare și digitalizarea serviciilor publice.

Obiective ale principalelor direcții de politici economice și bugetare
· Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.

· Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.

· Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.

· Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații.

· Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.

Obiective principale de investiții publice
· Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.

· Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.

· Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.

Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027.

Măsuri urgente:
· Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Guvernului.
· Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie și 24 noiembrie.
· Nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României.
· Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.
· Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.
· Organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții făcultăților de medicină.
· Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.
· Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat.
· Inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.
· Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.
· Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.
· Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.

Justiție:
Guvernul optează pentru stoparea acestor modificări aduse codurilor penale, aflate în Parlament, după reîntoarcerea lor de la CCR, care a stabilit că aproximativ 90 de articole erau neconstituționale în urma acestor modificări. Aceeași soluție se impune și pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse în Parlament pentru modificări punctuale ale codurilor penale, elaborate fără ca ele să fi fost rodul unei concepții unitare care să le coreleze.

Guvernul are în vedere în special situația Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, sistemul de pensionare anticipată introdus cu începere de la 1.01.2020, după ce a fost amânat prin ordonanță de urgență de vechiul guvern, restrângerea atribuțiilor Președintelui României și a CSM în procedura de numire a procurorilor de rang înalt, recursul compensatoriu. La acestea se adaugă și alte vulnerabilități semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Corupției (GRECO), avizele Comisiei de la Veneția.
Guvernul va urmări rezolvarea acestor vulnerabilități în litera, dar și spiritul rezultatului Referendumului asupra Justiției desfășurat la inițiativa Președintelui României.

Arhiva SIPA
Guvernul, prin Ministerul Justiției, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociațiile profesionale ale magistraților și Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse și preocupări în mediul judiciar și cel politic, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a datelor și informațiilor conținute de arhivă, precum și eliminarea oricărui risc de șantaj la adresa magistraților sau justițiabililor.
În absența unei soluții care să întrunească un consens inter – instituțional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei și depunerea ei spre păstrare și conservare la Arhivele Naționale, până când un astfel de consens inter – instituțional este întrunit.

Administrație:

Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:
1. Auditul activității instituțiilor administrației publice centrale;
2. Reducerea numărului ministerelor la 16, a numărului de secretari de stat și asimilați acestora și a numărului deconcentratelor prin comasare, restructurare și/sau desființare;
3. Demararea reformei managementului resurselor umane din administrația publică prin:
· clarificarea și consolidarea rolului și mandatului ANFP, precum și a capacității sale tehnice;
· stabilirea unui sistem radical îmbunătățit de recrutare, evaluare, promovare și salarizare bazat exclusiv pe merit și care să elimine arbitrariul politic în numirile în funcții publice;
· clarificarea parcursului de carieră a funcționarilor publici din punctul de vedere al instruirii și perfecționării, adaptat cerințelor actuale ale administrației publice.
4. Inițierea dezbaterii asupra reformei structurii, funcțiilor și a managementului la nivelul administrației publice centrale și îmbunătățirea radicală a modului de legiferare, de redactare a documentelor cu putere juridică prin:
· clarificarea și stabilitatea mandatelor și a funcțiilor, îmbunătățirea sistemului de planificare strategică și de bugetare multianuală pe bază de performanță;
· creșterea capacității administrației publice centrale de a îmbunătăți continuu procesele și standardele de calitate, pentru a înlesni furnizarea de servicii publice de calitate, accesibile, conform nevoilor cetățenilor;
· îmbunătățirea sistemului de fundamentare, adoptare și implementare a politicilor publice;
· instituirea de standarde comune privind obligativitatea studiilor de evaluare preliminară a impactului în raport de importanța și efectele propunerilor legislative; limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepție sau prin derogare;
instituirea de standarde comune privind tehnica legislativă, modul de redactare și corelare juridică a propunerilor de acte normative, atât la nivelul Guvernului, cât și al Parlamentului.

PNDL

Auditul și armonizarea Programului Național de Dezvoltare Locală cu alte programe de investiții-regândirea acestuia pe principiul acordării sumelor în mod transparent și pe bază de priorități

Reformarea Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL și cuplarea lui la mecanismul fondurilor europene, pentru asigurarea pregătirii proiectelor, a supracontractării și preluării finanțării proiectelor europene în care apar deficiențe în implementare.

Debirocratizarea, prin simplificarea procedurilor și asigurarea transparenței în administrație (ex. reducerea numărului de avize pentru eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construire);

Fiscal:

Pe termen scurt, ne propunem:
1. Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2019 cu limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB.
2. Definitivarea proiectelor de legi ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2020 cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB;
3. Definitivarea programului de investiții cu finanțare din fondurile publice, concentrând fondurile disponibile pentru finalizarea obiectivelor de investiții aflate în curs de execuție;
4. Revizuirea și corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie :
· OUG 114/2018 (și OUG care o modifică-19/2019, 43/2019) cu impact negativ în special în sectoarele energiei, telecomunicații, financiar și administrarea Pilonului 2 de pensii;
· Proiect de lege pentru anularea completă a split TVA;
· Proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time ;
· Proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanți.

Reforme fiscale pe termen lung:

Încă din acest an, vom începe pregătirea unor reforme structurale în domeniul fiscal și bugetar care vor contribui la o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung:
1. Respectarea predictibilității politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;
2. Restructurarea ANAF astfel încât această instituție să își exercite atribuțiile fără interferența factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale și să promoveze principiul conformării voluntare în relația cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relației contribuabil-autoritate fiscală;
3. Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;
4. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
5. Programarea multianuală a invesțiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară; vom stopa practica schimbărilor frecvente de priorități și alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuție, risipa de resurse și lipsa de predictibilitate;
6. Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări;
8. Modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale;
9. Întărirea activității instituțiilor de control în domeniul finanțelor publice, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii.

Economie:

Industrii:
· Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul Ministerului Economiei.
· Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru-produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei automotive pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.
· Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de mașini de luptă, echipamente și subansamble atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării și în industria națională.

Energie:
· Înființarea unui Departament de Energie în cadrul Mnisterului Economiei care să asigure coordonarea unitară în domeniului energiei.
Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
Listarea pe piața de capital, în anul 2020, a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelelectrica deținută de stat.
Definirea consumatorului vulnerabil de energie.
Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar și din țări partenere ale României.

Digitalizare:

a. Lansarea licitației pentru licențele 5G, respectând condițiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C.

Piața Muncii:

· Revizuirea cadrului legislativ:
o Abrogarea supraimpozitării contractelor part-time prevăzută în OUG nr. 4/2017;
o Evaluarea impactului Legii nr. 153/2017 și promovarea unor măsuri în vederea restabilirii unui echilibru între salariații de la stat și cei de la privat și eliminarea inechităților;
o Adaptarea OUG nr. 60/2017 și stimularea companiilor private care angajează și oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități sau dificil reintegrabile pe piața muncii;
o Promovarea unui proiect de Lege pentru stabilirea salariului minim prin aplicarea unui mecanism obiectiv și predictibil.

· Consolidarea Pilonului 2 de pensii prin:
o eliminarea cerințelor suplimentare impuse fondurilor de pensii administrate privat;
o eliminarea posibilității de a opta între Pilonul 1 și Pilonul 2;
reluarea creșterii procentului virat la Pilonul 2 așa cum a fost prevăzut inițial în legislație

Evaluarea oportunității și a formei reglementării privind introducerea unor sisteme facultative de pensii ocupaţionale alături de sistemele existente, care să aibă în vedere realitățile actuale privind categoriile socio-profesionale, statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazate pe contribuții din venitul profesional, altele decât cele existente.

• Citește aici programul de guvernare integral

Foto: Ludovic Orban, Raluca Turcan, Bogdan Aurescu și Victor Costache – (InquamPhotos / George Călin)