DOCUMENT Proiect de lege al USRPLUS pentru ca abuzatorii de copii să nu mai poată candida la alegerile locale și parlamentare: ”Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă”

Peste 50 de parlamentari de la USRPLUS și PNL au depus, miercuri dimineață, un proiect de lege care prevede ca persoanele care sunt condamnate pentru infracțiuni grave comise împotriva copiilor să nu mai poată candida la alegerile locale și parlamentare.

Inițiativa aparține parlamentarilor USR Cătălin Teniță, Diana Stoica și Monica Berescu și vine în contextul în care Bogdan Davidescu, condamnat în 2019 pentru pornografie infantilă, a fost reales primar în comuna Șotrile din județul Prahova, la alegerile parțiale din 27 iunie.

La proiectul de lege parlamentarii USRPLUS au fost sprijiniți de asociația Salvați Copiii România, a anunțat Cătălin Teniță printr-un mesaj pe Facebook. Acesta a mai spus că infracțiunile împotriva copiilor sunt ”oribile, absolut impardonabile” și că este nevoie de un regim special de tratament al celor care le înfăptuiesc:

• ”Mulțumim celor de la Salvati Copiii Romania, cu care am lucrat pe acest proiect. Am fi dorit să depunem un pachet legislativ mai cuprinzător, pe tema protecției copiilor împotriva infracțiunilor cu caracter sexual, pe care l-am discutat cu colegii din ONG-uri, însă am hotărât să depunem de urgență aceste modificări dat fiind numărul mare de cetățeni care ne-au semnalat ultragiați cazul din Șotrile, Prahova. Pentru cei care se întreabă dacă dreptul de a fi ales poate fi circumstanțiat prin lege (și nu prin Constituție), recomandăm citirea Deciziei Curții Constituționale nr. 436/2015, care arată că dreptul de a fi ales, spre deosebire de dreptul de a alege, se poate reglementa “în condițiile legii”, conform art. 16 alin. (3) din Constituție. Infracțiunile grave împotriva copiilor sunt infracțiuni oribile, absolut impardonabile oricum ai privi. Tocmai de aceea este nevoie de un regim special de tratament al făptuitorilor lor, pentru a da curs prevederilor constituționale care instituie un regim special de protecție a copiilor și tinerilor”, a scris Cătălin Teniță pe Facebook.

Inițiatorii proiectului cer modificarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaţilor prin suplimentarea categoriilor de persoane care nu pot fi alese în cazul săvârșirii de fapte cu violență comise asupra copiilor. La ambele legi, dacă modificările vor fi votate de parlamentari, va fi adăugat următorul punct:

• „Persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracțiuni contra vieții, contra libertății persoanei, privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertății și integrității sexuale și rele tratamente aplicate minorului, dacă victimele sunt minori la data săvârșirii faptelor și nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu a fost împlinit termenul de reabilitare”, arată inițiatorii proiectului.

Aceștia mai argumentează că abuzul sexual asupra copiilor este considerat una dintre cele mai grave infracțiuni care produc suferință copiilor și ale cărei efecte de natură fizică, psiho-emoțională, comportamentală și socială se răsfrâng, inclusiv pe termen lung, asupra vieții lor:

• ”Deoarece abuzurile sexuale sunt dificil de identificat și solicită o legislație clară, eficientă și în acord total cu principiul interesului superior al copilului, crearea de instituții adecvate și pregătirea specialiștilor în acest domeniu reprezintă condiția respectării drepturilor fundamentale ale copiilor”, se arată în proiect.

Totodată, semnatarii documentului invocă diferența uriașă dintre numărul de infracțiuni sexuale împotriva minorilor și numărul dosarelor penale care ajung în judecată, dar și incapacitatea autorităților de a gestiona fenomenul:

• ”În România, din perspectiva protecției copiilor prin identificarea abuzurilor sexuale de către serviciile de asistență socială și serviciile medicale și sesizarea acestora către organele de urmărire penală, observăm o diferență uriașă între datele statistice cu privire la numărul mamelor minore sub 15 ani și numărul cazurilor de abuz sexual numărul inculpaților trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor (art. 200, Cod penal). Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă dacă ținem seama de faptul că sistemul de asistență socială și protecție a drepturilor copilului identifică sub 1.000 de cazuri anual, iar în raportul Ministerului Public se menționează că au fost trimiși în judecată 232 de inculpați pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor”, notează inițiatorii proiectului.

Parlamentarii USRPLUS susțin că schimbarea propusă va transmite un mesaj clar cu privire la intenția legiuitorului de a lupta împotriva oricăror forme de abuz sexual împotriva minorilor:

• ”Propunerea noastră este modificarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaţilor prin suplimentarea categoriilor de persoane care nu pot fi alese în cazul săvârșirii de fapte cu violență comise asupra copiilor.La ambele legi va fi adăugat corespunzător următorul punct:

„persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracțiuni contra vieții, contra libertății persoanei, privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertății și integrității sexuale și rele tratamente aplicate minorului, dacă victimele sunt minori la data săvârșirii faptelor și nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu a fost împlinit termenul de reabilitare.”

O astfel de modificare va transmite un mesaj clar cu privire la intenția legiuitorului de a lupta împotriva oricăror forme de abuz sexual împotriva minorilor, dat fiind faptul că purtătorii de autoritate la nivel local sau central, cu atât mai mult cei aleși în funcțiile publice, trebuie să fie cei care să susțină punerea în practică  a drepturilor fundamentale pe care Constituția le consacră în privința copiilor.

De asemeni această modificare a cadrului legislativ va conferi o egalitate de tratament între demnitarii și autoritățile locale alese și personalul didactic, în privința cărora legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 – Legea educaţiei naţionale – stipulează la art 234 (6) că “Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele condamnate penal definitiv pentru infracţiuni contra persoanei săvârşite cu intenţie în împrejurări legate de exercitarea profesiei, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, se mai arată în document.

Proiectul de lege poate fi consultat integral aici.

Context

Mai multe investigații din cadrul proiectului Media X Files derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, la care au participat jurnaliști din 6 redacții din țară coordonate de Dela0.ro, au arătat câteva dintre cele mai importante paliere ale fenomenului abuzului sexual împotriva minorilor și al violenței.

Printre acestea, informațiile coroborate de jurnaliști arată că autoritățile din România nu cunosc sau nu sunt interesate de amploarea fenomenului mamelor minore și nu colaborează instituțional pentru reducerea fenomenului (în condițiile în care țara noastră raportează cel mai mare număr de mame sub 14 ani din Europa).

Pe de altă parte, una dintre investigații arată că doar 4 din 5 plângeri ale minorilor care au fost abuzați sexual se constituie într-un dosar penal care ajunge în fața judecătorilor. De asemenea, cele mai multe parchete nu au statistici referitoare la numărul plângerilor depuse de victimele minore care au fost abuzate sexual și la modul în care au fost soluționate acestea.

În același timp, în aceste zile, în România există o încrâncenare puternică în chestiunea predării educației sexuale în școli, Biserica Ortodoxă și un grup semnificativ de parlamentari din mai multe partide se opun vehement introducerii acestor ore în școli, acolo unde elevii ar putea învăța despre actul sexual, metode de protecție împotriva unei sarcini nedorite sau ar putea primi consiliere gratuită.

sursa foto: Facebook/ Cătălin Teniță