DOCUMENT Propunere radicală a USR de reorganizare administrativă a Bucureștiului și Ilfovului: sectoarele sunt înlocuite de districte, rămâne o singură primărie, cartierele-dormitor vor fi conectate la oraș

Roxana Wring, președintele USR București, a lansat miercuri în dezbatere publică o propunere de reorganizare administrativă a Bucureștiului și județului Ilfov. Propunerea aduce modificări radicale, printre care desființarea sectoarelor și primăriilor de sector, înlocuirea lor cu 20 de districte fără primari, integrarea localităților din jurul Bucureștiului în Zona Metropolitană.

Wring a propus dezvoltarea Bucureștiului după modelul administrativ din Londra, Parisul și Bruxelles printr-o serie de modificări legislative până în 2024.

”Actuala împărţire a Bucureștiului și relaţia administrativă cu Ilfovul sunt anacronice, ineficiente și nefuncţionale. Capitala, deși are 7 primari, este de fapt un oraș „al nimănui” care supravieţuiește din inerţie, care decade constant și este în pragul unei crize majore”, arată documentul pus în dezbatere publică de USR.

Propunerea USR București vine pe fondul dezbaterilor din Alianța USR PLUS pentru desemnarea candidaților comuni la alegerile locale. În PLUS au început deja alegerile primare în care fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a rămas candidat unic, iar Roxana Wring este unul dintre liderii USR așteptați să intre în competiție pentru candidatura la Primăria București.

Principalele puncte din propunerea Roxanei Wring de reforma administrativă pentru București și Ilfov:

1. Bucureștiul se va reorganiza în 20 districte. Se vor desființa administrațiile de sector și se va pune punct acestei anomalii în care același oraș are 7 primării și 7 bugete.

– Districtele vor fi unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, în cadrul Municipiului București, al căror scop este să aducă decizia și acțiunea edilitară mai aproape de cetăţeni.
– Districtele sunt cu totul diferite de actualele sectoare nu doar prin faptul că vor fi mai mici, ci mai ales prin faptul că nu vor mai funcționa ca centre autonome de decizie sau ca enclave de putere în interiorul orașului. Nu vor avea personalitate juridică proprie, vor fi parte componentă funcțională a municipalității, nu vor mai fi suprapuneri de atribuţii și decizii unilaterale sau contradictorii. Aceste districte vor răspunde mai bine nevoilor locale pentru că vor avea dimensiuni mai mici, omogenitate mai mare, reprezentanţi mai prezenţi și mai activi în comunitate. De asemenea, ele vor fi administrate coerent și integrat la nivel de Municipiu.
– Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice și culturale. Nu vor mai exista cazuri în care același cartier sau aceeași zonă protejată este sfâșiată între două sau mai multe sectoare.
– La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar, structură consultativă cetăţenească deschisă, la ședinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari și locuitorii din district. Ședinţele acestui For Comunitar vor fi lunare, iar prezenţa consilierilor municipali aleși în districtul respectiv este obligatorie, sub sancţiunea pierderii mandatului. Rolul acestui For este să păstreze o legătură reală cu întreaga comunitate și să ducă decizia cât mai aproape de cetățeni.
– O parte din activităţile de natură executivă ale Primăriei Municipiului București vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Asta nu înseamnă că districtele vor fi ordonatori principali de credite. Ele nu vor avea buget propriu și nu vor încasa taxe. Ele doar vor cheltui în limitele unui mandat dat de Municipiu anumite sume alocate pentru nevoile comunității, legate de infrastructura educațională, spații verzi de proximitate, piețe, informare etc.

2. La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competență pentru Primăria Capitalei și Consiliul General.
– Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleși pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legați de comunitatea locală, iar activitatea lor va fi să păstreze o legătură funcțională cu cetăţenii și să supravegheze activitatea structurilor executive ale Municipiului București.
– Primarul Municipiului Bucureștiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scurtin. El își va forma o echipă executivă de 5 directori cu atribuţii strategice și de implementare în domeniile: Finanţe (incluzând aici finanţe locale și investiţii), Mobilitate (transport public, transport alternativ și integrare cu infrastructura mare: metrou, aeroporturi, centură etc.), Dezvoltare urbană (locuire, spaţii publice, mediu, patrimoniu construit), Social (infrastructuri școlare și spitalicești, servicii sociale), Cultură și sport (act cultural și manifestări sportive, infrastructura specifică).
– Municipalitatea, prin Consiliu sau prin Primărie, după caz, va asigura planificarea, coordonarea și supravegherea activității administrative la nivel de district, astfel încât orașul să se dezvolte echilibrat și coerent.

3. La nivel metropolitan, se va înființa Zona Metropolitană București, care va include Capitala și localităţile din fostul judeţ Ilfov. Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană.
– Va exista o Administrație Metropolitană (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structură de cooperare între București și unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu.
– Această Administrație va fi condusă de un Consiliu Metropolitan și de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai Municipiului București și 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan.
– Ideea de bază este ca deciziile ce afectează deopotrivă Bucureștiul și localitățile învecinate să fie luate de reprezentanți ai tuturor comunităților direct interesate. Până acum, Bucureștiul lua de unul singur decizii ce afectau Ilfovul, la fel cum Ilfovul lua de unul singur decizii de afectau Capitala. Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia orașului este doar una dintre consecințele acestei realități. Același lucru se întâmplă și cu utilitățile, și cu transportul public, și cu salubrizarea.

Alte elemente din strategia USR:

Esenţa modificărilor pe care le propunem constă în desfiinţarea sectoarelor și a judeţului Ilfov (nu și a localităţilor componente). Propunem trecerea la o organizare modernă și eficientă care elimină suprapunerile și blocajele.

Pentru punerea în aplicare a acestui proiect va fi necesară modificarea mai multor acte normative în Parlament (începând de la legislaţia privind administraţia până la legislaţia electorală). Vor fi necesare analize și studii detaliate (de exemplu, studii demografice și urbanistice pentru „decuparea” exactă a districtelor). Nu în ultimul rând, va fi necesar un proces de tranziţie de la ceea ce avem acum la ceea ce ne dorim. Prin urmare, orizontul realist de implementare a acestui proiect de reformă administrativă este anul 2024.

Bucureștiul este singura capitală europeană care are șapte primari aleși prin vot direct și șapte bugete anuale. Capitala are șase primării de sector plus Primăria Generală, fiecare cu bugete, aparate administrative și instituţii subordonate proprii. Primăria Capitalei nu coordonează activitatea sectoarelor și, de cele mai multe ori, nici măcar nu este la curent cu decizii importante luate de primarii de sector. Doar apartenenţa la același partid facilitează uneori comunicarea între decidenţi însă, din punct de vedere legal, sectoarele au autonomie și libertate la abordări diferite de administrare și dezvoltare. Multe dintre problemele orașului vin (așadar) din suprapunerea responsabilităţilor și din neclarităţile, impreciziile și confuziile pe care le generează sistematic actuala împărţire administrativă.

Dincolo de lipsa de acurateţe a datelor oficiale, câteva probleme sunt evidente: bugetele dezechilibrate, absenţa corelaţiei între fondurile alocate și numărul de locuitori, caracterul cu totul aleator al împărţirii actuale. De exemplu: Sectorul 1 are o densitate sub jumătate din media pe București, cu o suprafaţă dublă faţă de celelalte sectoare, dar un venit peste media orașului. Un alt exemplu: cei mai mulţi locuitori sunt în sectoarele 3 și 6, dar alocările bugetare pentru ei sunt sub media generală a Capitalei (adică 4.966 lei – aproximativ 1.100 Euro/locuitor).

Centrul fragmentat între sectoare. Actuala împărţire administrativă îngreunează gestionarea optimă a serviciilor oferite de autorităţile publice și face imposibilă o planificare urbană coerentă.

București–Ilfov, o relaţie inexistentă. Judeţul Ilfov și Municipiul București alcătuiesc împreună o singură zonă din punct de vedere funcţional. Cu toate acestea, împărţirea administrativă actuală rupe această zonă în două unităţi care nu comunică, nu colaborează și nu funcţionează în beneficiul cetăţeanului.

În prezent, localităţile din Ilfov sunt cartiere dormitor pentru București, slab conectate la infrastructura rutieră, fără conexiuni de transport public și fără servicii publice optime în materie de educaţie, sănătate, cultură și recreere. Cinci localităţi din judeţul Ilfov și‐au dublat sau triplat numărul populaţiei în ultimii 10 ani (Bragadiru, Stefăneștii de Jos, Chiajna, Popești‐Leordeni, Corbeanca), dar calitatea serviciilor și a mediului urban nu a crescut în același ritm. A crescut însă tendinţa bucureștenilor de a se muta în judeţul Ilfov, punând și mai multă presiune pe o infrastructură mult rămasă în urmă.

Citește aici Documentul integral pus în dezbatere publică

Foto: Roxana Wring (Sursa: USR)