G4Media.ro

DOCUMENT Salariile profesorilor să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea…

Sursa foto: Dreamstime

DOCUMENT Salariile profesorilor să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, evitarea conflictelor de interese în evaluările școlilor – printre recomandările-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației

Salarizarea profesorilor, organizarea sistemului de școli, modul cum se desfășoară evaluarea acestora și cum sunt colectate datele – toate prezintă plusuri, dar și foarte multe minusuri, într-un raport elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la solicitarea Ministerului Educației. Analiza, publicată marți, include nu mai puțin de 18 recomandări-cadru și peste 70 măsuri detaliate pentru autoritățile române, multe care ating elemente-cheie necesare reformei, dar care lipsesc în prezent. 

  • Documentul apare la jumătate de an de când Legea învățământului preuniversitar a intrat în vigoare, la un deceniu de când președintele Klaus Iohannis a lansat proiectul „România Educată” ce stă la baza acestei legi și la patru ani de când OCDE înainta o serie de propuneri președinției Române, tocmai pentru susținerea reformei din educația românească prin proiectul prezidențial.

Raportul, intitulat „Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin”,  a fost elaborat de OCDE „în cadrul unui proiect prin instrumentul de sprijin tehnic finanțat de Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Uniunii Europene, la solicitarea Ministerului Educației din România”.

  • Acum, autoritățile române spun că vor pune în aplicare recomandările OCDE, care, după cum a spus ministrul Ligia Deca la evenimentul de lansare a raportului OCDE, se află în legislația primară, dar se vor vedea ”și mai clar” în legislația secundară.

Cele 18 recomandări-cadru ale OCDE vizează chestiuni care au revenit permanent în dezbaterile ce au prefațat adoptarea legilor educației și au continuat după acestea, atingând teme precum stabilirea unor legături între salarizarea profesorilor și performanța lor, eliminarea exceselor în verificări și concentrarea măsurilor de sprijin dinspre zonele cu resurse spre zonele dezavantajate, cu școli sărace, eliminarea „conflictelor de interese” care persistă, consolidarea sistemului de colectare de date relevante pentru sistem.

 

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii

  1. Bine … si daca sunt directori/ profesori nesimțiti in gimnaziu ce-și aleg elevii in clase, după placul lor … cum ii evaluăm pe ceilalti profesori…Unii profesori sunt șmecheri … și își creează condiții privilegiate…pt rezultate mai bune…și apoi se lauda….câtă prostie.

  2. Dar de ce numai profesorii ? Parlamentarii care nu scot un cuvânt într-un mandat ce performanțe au ca să primească salariul plus beneficiile plus pensie nesimțită cât pentru 40 de ani de muncă ? Judecătorii ale căror dosare se prescriu, cu prejudicii de milioane sau zeci de milioane de euro pierdute ce performanțe au ? Și în cazurile astea nu ține de ”materialul clientului”, cum ține în învățământ.