DOCUMENT Zero paturi de spital noi până în 2025. Ministerul Sănătății menține numărul actual de locuri pentru internări în următorii 3 ani / Construcția niciunui spital regional dintre cele opt promise încă din 2014 nu a început

Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila menține actualul număr maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti cu spitalele publice şi private din România la 119.579, pentru perioada 2023-2025.

Instituția a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2023 – 2025.

Menținerea în următorii trei ani a numărului maxim de locuri de internare cu decontare din bugetul caselor de sănătate este justificată de Ministerul Sănătății cu trei argumente:

• contextul epidemiologic
• finalizarea spitalelor regionale după anul 2025.De menționat că nu a început construcția niciunuia dintre cele opt spitale regionale promise din 2014. Abia sunt în curs de realizare proiectele pentru trei dintre acestea, respectiv spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj.
• dezvoltarea spitalizării de zi și segmentelor de asistenţă medicală primară și asistență ambulatorie

„Având în vedere atât contextul epidemiologic internațional și național, cât și faptul că proiectele spitalelor regionale se estimează a fi finalizate după anul 2025, se propune menținerea numărului actual de 119.579 paturi la nivel național pentru perioada 2023-2025”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății.

Actul normativ are în vedere „asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii”.

„Raţionalizarea reţelei spitaliceşti, a cărei componentă este şi Planul Naţional de Paturi, are drept scop reducerea ponderii serviciilor de asistenţă medicală spitalicească corelată cu dezvoltarea spitalizării de zi și segmentelor de asistenţă medicală primară și asistență ambulatorie de specialitate care permit o gamă largă de rezolvări terapeutice caracterizate de aceeaşi eficacitate dar mult mai eficiente din punct de vedere al raportului cost-beneficiu. Planul național de paturi va trebui să țină cont de toate aceste aspecte, în sensul creșterii eficienței și calității serviciilor medicale și al asigurării accesului echitabil al populației la serviciile medicale.

În același timp, se propune ca numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum şi numărul de paturi pentru îngrijiri paliative să nu fie inclus în numărul total de paturi aprobat la nivel naţional şi acestea să fie contractate separat cu casele de asigurări de sănătate.

Potrivit sursei citate, numărul de paturi contractabile la nivel naţional a scăzut de la 136.341 în anul 2010 la 119.579 paturi în 2017, pentru a se atinge media la nivel european, nivel care se menține în continuare.

• Citește aici Nota de fundamentare.
• Citește aici proiectul de HG.

Prevederile proiectului:

Art. 1. – (1) Se aprobă Planul naţional de paturi pentru perioada 2023 – 2025, după cum urmează:

119. a) pentru anul 2023, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional este de 119.579;
120. b) pentru anul 2024, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional este de 119.579;
121. c) pentru anul 2025, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional este de 119.579.

(2) Numărul total de paturi la nivel național prevăzut la alin. (1) include paturile din secţiile de spitalizare continuă pentru  afecţiuni acute, respectiv pentru afecţiuni cronice.

(3) Numărul total de paturi la nivel național prevăzut la alin. (1) include și paturile din sanatorii și preventorii.

(4) Numărul total de paturi aprobat la nivel naţional prevăzut la alin. (1), nu include numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum şi numărul de paturi pentru îngrijiri paliative.

Art. 2. – Detalierea pe judeţe, respectiv pentru municipiul Bucureşti a numărului total de paturi prevăzut la art. 1 alin. (1) se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătăţii, cu acordul prealabil al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – (1) Numărul total de paturi prevăzut la art. 1 alin. (1)  reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile, din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare.

(2) Numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum şi numărul de paturi pentru îngrijiri paliative se contractează separat, cu casele de asigurări de sănătate, conform prevederilor legale în vigoare.

Context. Guvernul României nu a construit nici măcar un spital nou din 2014 până acum, arată un raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2014-2021 la Ministerul Sănătății, potrivit unui comunicat al instituției publicat în februarie 2022.

Raportul arată o realitate dezolantă, în care investițiile sunt netransparente și nu acoperă nevoile pacienților.

Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014–2021, Ministerul Sănătății a asigurat, în cele 58 de unități sanitare spitalicești aflate în subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar și infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficiență și eficacitate.

În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătății în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate doar șapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepția reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iași. Construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, de la data înființării ca obiectiv de investiții în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătății (anul 2009) și până la finalul anului 2021, nu a fost demarată.

Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgență (Iași, Cluj și Craiova) pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021.

• Citește integral Eșecul statului în sănătate, atestat de un raport oficial: Ministerul Sănătății nu a deschis nici un spital nou / Jumătate din spitale sunt mai vechi de 50 de ani / Alocarea fondurilor pentru investiții este netransparentă

Pentru cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova au fost semnate contractele de proiectare care au termene de finalizare în acest an:

• Iași – a fost semnat în decembrie 2021 contractul de proiectare, cu termen de finalizare a proiectării în martie 2023
• Cluj – în aprilie 2022 a fost semnat contractul de proiectare, cu finalizarea proiectării în mai 2023
• Craiova – în noiembrie 2022 a fost semnat contractul de proiectare cu termen în noiembrie 2023

Dacă spitalele regionale nu vor fi finalizate până în anul 2027, se va pierde finanțarea europeană pentru acestea.

Fostul comisar european Corina Creţu, în prezent europarlamentar, declara în mai 2022 că nicio altă ţară nu a avut nevoie de şapte ani pentru a ridica un astfel de spital.

„Am avut experienţa spitalelor regionale, pentru Cluj, Iaşi şi Craiova le-am semnat în 2015 cu Guvernul Ponta, am sperat să le inaugurez până la final, dar fiecare ministru al Sănătăţii care a venit a vrut un alt proiect”, a declarat ea în emisiunea Insider Politic, de la Prima TV.

„În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de Banca Europeană de Investiţii, dar iată că suntem în 2022 şi de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani se la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a mai declarat Corina Creţu.