DOCUMENTE Cum a vrut Secția Specială să îi acuze de șantaj pe ONG-iștii și jurnaliștii nemulțumiți de ghidul de comunicare cu presa făcut de CSM-ul condus de Lia Savonea / Secția a cerut mandat de interceptare pentru șefa Freedom House, Cristina Guseth, și procuroarea Alexandra Lăncrănjan

Procuroarea fostei Secții Speciale, Zarafina Puiu, a solicitat pe 11 iunie 2019 mandat de supraveghere tehnică pentru șefa Freedom House, Cristina Guseth, și Alexandra Lăncrănjan, președinte al Asociației Liderjust, membru al AMASP (o altă asociație de procurori) și, nu în ultimul rând, procuroarea DNA care îl ancheta pe fostul lider PSD Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum – se arată în documentele din dosarul foștilor procurori DNA Ciprian Man și Cristian Ardelean consultate de G4media.ro.

Procuroarele Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), Zarafina Puiu și Adina Florea, instrumentau dosarul celor doi foști procurori DNA. Acum, cele două procuroare SIIJ sunt pensionare.

Pe 31 mai 2019 însă, procuroarele Secției Speciale au obținut un mandat de supraveghere tehnică pentru foștii procurori DNA Man și Ardelean de la judecătoarea Înaltei Curți, Simona Neniță (soția avocatului Mihai Dinu, apărător al fostului senator PSD condamnat pentru corupție, Cătălin Voicu, acum pensionară și ea).

Așa au reușit procuroarele SIIJ să intercepteze convorbiri telefonice din 5 iunie 2019 dintre procurorul Cristian Ardelean și șefa ONG-ului Freedom House, Cristina Guseth. Procurorul orădean venise la București și se pregătea să iasă la o terasă cu Cristina Guseth și mai mulți jurnaliști.

În convorbirile telefonice, Cristina Guseth îi explică procurorului Ardelean (membru și el al Asociației de procurori AMASP) că proiectul noului ”ghid de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass-media”, pus în dezbatere publică de șefa CSM Lia Savonea, era restrictiv pentru presă.

• UPDATE 20.44 Președinta Curții de Apel București, judecătoarea Lia Savonea, a declarat pentru luju.ro că va face plângere penală pentru un pretins șantaj. “Am citit articolul cuprinzând transcrierea unor convorbiri care implica procurori, un reprezentant al societății civile, un membru CSM și jurnaliști. Ceea ce rezultă din articol este deosebit de îngrijorător, deoarece relevă o acțiune concertată, un șantaj insidios asupra unui judecător, președinte în funcție al Consiliului Superior al Magistraturii. Gravitatea situației rezultă din coordonarea acestor acțiuni de presiune și din implicarea unor persoane din structuri variate – organe judiciare, ONG-uri și entități de presă, cu un scop declarat de a mă linșa mediatic în scopul determinării de a abdica de la exercițiul legitim al funcției. În acest context, apreciez că este imperativ să mă adresez organelor de urmărire penală“, a declarat Savonea pentru luju.ro.

În context trebuie precizat că ghidul respectiv a fost adoptat, este în vigoare și astăzi și îngreunează foarte mult munca jurnaliștilor de obținere a informațiilor de la instituțiile judiciare. Spre exemplu, potrivit acestui ghid, parchetele nu mai au voie să treacă în comunicatele de presă numele inculpaților care nu sunt și funcționari publici.

Prin urmare, Cristina Guseth încerca să îi mobilizeze pe magistrații care sunt și ONG-iști, precum Cristian Ardelean și Alexandra Lăncrănjan, ca împreună cu jurnaliștii, să ia atitudine în presă și să își exprime nemulțumirea față de ghidul elaborat de CSM-ul condus de Lia Savonea.

Foto: documentele din dosarul SIIJ; Sursa: G4media.ro

Într-o altă convorbire interceptată, Cristina Guseth și Cristi Ardelean glumesc despre mașina acesteia ”de la George Soros”.

Procuroarea SIIJ Zarafina Puiu notează că articolele critice la adresa ghidului CSM chiar au apărut în presă, inclusiv un articol din ziare.com semnat de judecătorul și ONG-istul Cristi Danileț, publicat pe 9 iunie 2019, în care acesta critica ghidul restrictiv al CSM.

Pe 10 iunie 2029, șefa CSM Lia Savonea a emis un comunicat de presă în care acuza campania de discreditare din presă a ghidului de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass-media.

Pe 11 iunie 2019, procuroarea SIIJ Zarafina Puiu a solicitat Înaltei Curți mandat de interceptare pentru Cristina Guseth și procuroarea Alexandra Lăncrănjan.

Procuroarea Zarafina Puiu a interpretat demersul Cristinei Guseth drept șantaj la adresa șefei CSM Lia Savonea, cu scopul de a obține foloase pentru publicațiile de presă. Totul, coordonat de George Soros.

Foto: documentele din dosarul SIIJ; Sursa: G4media.ro

Solicitarea procuroarei SIIJ de a emite mandate de interceptare pentru Guseth și Lăncrănjan a fost însă respinsă chiar de judecătoarea Simona Neniță, cea care a emis inițial mandatele de supraveghere tehnică pentru procurorii Man și Ardelean.

Apoi, în iulie, judecătoarea ÎCCJ Ioana Bogdan a respins și cererea procuroarei SIIJ de prelungire a supravegherii tehnice pentru procurorii Man și Ardelean pe motiv că, după o lună de interceptări, nu a obținut nimic relevant pentru dosaul penal.

De notat aici că la dosarul SIIJ, consultat de G4media.ro, sunt atașate inclusiv convorbiri private dintre procurorul Ardelean și soția lui, discutând despre copilul lor.

Sunt atașate descrieri și postări din social media ale Cristinei Guseth, inclusiv fotografia în care apare în 2014 alături de – pe atunci – vicepreședintele SUA, Joe Biden.

Sunt atașate fișe de la Evidența Populației ale jurnaliștilor și rapoarte de filaj ale întâlnirilor în oraș ale procurorului Cristian Ardelean cu jurnaliști, la diverse terase precum Lokal sau Institutul Francez și clubul Expirat. 4 polițiști de la DOS (Direcția de Operațiuni Speciale) au fost pe urmele acestora.

În context trebuie precizat că, în iunie 2019, șeful SIIJ era procurorul Gheorghe Stan zis Geani, actual judecător CCR. Întrucât acesta se pregătea să plece la CCR unde fusese numit, CSM a scos la concurs postul de șef al Secției Speciale, iar procuroarea Adina Florea a candidat și a și câștigat. Nu a fost numită niciodată efectiv șefă a SIIJ întrucât fostul ministru al Justiției Ana Birchall și membrii Secției pentru procurori a CSM au refuzat de mai multe ori la rând să asigure cvorumul pentru oficializarea numirii Adinei Florea.

În iunie 2019, liderul PSD Liviu Dragnea era deja condamnat și se afla în închisoare, însă sistemul de putere din justiție pus la punct pe vremea lui era încă în funcțiune, prin Secția Specială și Inspecția Judiciară.

Ce spun fostele procuroare SIIJ Adina Florea și Zarafina Puiu

Contactată telefonic de jurnalistul G4media.ro, fosta procuroarea SIIJ Adina Florea s-a arătat surprinsă când i-am spuns despre ce este vorba. ”Chiar nu știu despre ce vorbiți! Vă urez o zi bună! Numai bine!”, a replicat Adina Florea.

În schimb, fosta procuroare Zarafina Puiu nu a putut fi contactată pentru a-și exprima punctul de vedere. Dacă o va face după apariția acestui articol, îi vom publica punctul de vedere de îndată aici.

Ce spun Cristina Guseth și Alexandra Lăncrănjan

”În 2019, CSM coordona un proiect de creștere a transparenței sistemului judiciar; în fapt, lucrurile erau exact pe dos, scădea semnificativ transparența prin măsuri de tipul: anonimizarea părților din dosar, a numelor magistraților care concurează pentru promovare în sistem, anonimizarea inculpaților care nu sunt funcționari publici și altele, și altele.

Este rostul nostru, al organizațiilor neguveramentale și al presei să apărăm dreptul cetățenilor de a fi informați corect. Justiția și presa sunt stâlpii de rezistență a unei societăți democrate.

Faptul că un magistrat din România, țară UE, membră NATO formulează o cerere de punere a mea sub interceptare pentru presupusa infracțiune de șantaj arată că nu înțelege cum funcționează o societate democratică. Faptul că în motivarea cererii de interceptare un magistrat argumentează că suntem coordonați de George Soros îmi spune că dezinformarea produce victime în sistemul judiciar. Bine, și că Eugen Ionesco este mereu actual. Vestea bună este că, la capătul firului, a existat un judecător care a realizat absurdul și ridicolul unei asemnea cereri.

Pentru că este ziua libertății presei, aș vrea să adaug că fostul lider PSD a adus la centru metode care încă se mai practică la nivel local, unde, în unele județe (multe, din păcate) nu a mai rămas picior de presă locală. Pentru că oamenii se tem; cum m-aș fi temut și eu dacă știam, patru ani în urmă, că se cere interceptarea mea pentru presupusa “infracțiune” de a organiza sub coordonarea lui George Soros un grup de ziariști care s-o șantajeze pe șefa CSM”, a declarat Cristina Guseth pentru G4media.ro.

”Este o cauză penală care nu a fost finalizată, nu pot comenta cu privire la aspecte care sunt parte a unei investigații în curs”, a transmis și procuroarea Alexandra Lăncrănjan pentru G4media.ro.

”Aștept soluționarea dosarului ca să pot spune mai multe. În acest sens, am depus o a treia cerere la ÎCCJ prin care cer urgentarea soluționării dosarului. În cazul nostru, nu s-a mai mai efectuat niciun act veritabil de urmărire penală de peste 3 ani. Nu pot comenta legalitatea sau utilitatea emiterii unor mandate de supraveghere cu privire la mine și colegul Man, însă nu pot înțelege de ce mi-au fost redate și depuse la dosar discuții cu soția mea”, a declarat pentru G4media.ro și procurorul Ardelean.

Context. Foștii procurori DNA, Ciprian Man și Cristian Ardelean, acum procurori la Parchetul Tribunalului Bihor, au contestat la Înalta Curte durata prea mare a anchetei efectuate de Secția specială împotriva lor pentru presupuse abuzuri. Ancheta nu este soluționată nici acum, aflându-se în lucru la Mihaela Iorga Moraru, procuror special anume desemnat să instrumenteze dosare cu magistrați de la Parchetul General.

Procurorii Man și Ardelean au arătat că Adina Florea de la Secția Specială i-a pus sub urmărire penală în calitate de suspecți pentru șantaj și abuz în serviciu în noiembrie 2019. Ulterior, procuroarea Adina Florea a fost recuzată și înlocuită din dosar cu un alt procuror, care, între timp, a plecat la Inspecția judiciară.

Procuroarea SIIJ, Adina Florea, a deschis o anchetă penală împotriva foștilor procurori DNA Oradea, Ciprian Man și Cristian Ardelean, după ce în presă au apărut înregistrări cu procurorii în care aceștia vorbeau să le facă dosare penale unor judecători ca să intre frica în ei. Judecătorii dispuseseră mai multe soluții care nu erau pe placul procurorilor, cum ar fi achitări controversate. Autenticitatea acestor înregistrari nu a fost stabilită însă, până acum.