Documentul programatic care stă la baza implicării masive a Ungariei în Transilvania prevede clar susținerea cetățenilor maghiari din România. Până acum, Budapesta susținea că ajutorul financiar e nediscriminatoriu pentru maghiari și români. Banii merg la mici fermieri și la oligarhii din anturajul lui Viktor Orban

Planul Kos Karoly, strategia de dezvoltare economică elaborată de guvernul Ungariei și membri ai UDMR care stă la baza intervenției economice a Budapestei în Transilvania, arată clar că acțiunile guvernului maghiar prevăd ajutoare directe pentru cetățenii de etnie maghiară din România.

”Acest document este motivarea deciziilor guvernului Ungariei care, prin acest plan, creează un program pentru susținerea renașterii economice a cetățenilor unguri care locuiesc în România”, se arată în documentul făcut public în limbile engleză și maghiară.

Până acum, guvernul de la Budapesta și UDMR au susținut constant că programul de granturi este nediscriminatoriu și se adresează în egală măsură cetățenilor indiferent de etnie.

Planul Kos Karoly este fundamentul teoretic al programului guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania. Este vorba despre un program finanțat oficial de guvernul Viktor Orban cu zeci de milioane de euro și care se adresează fermierilor din Transilvania care depun în limba maghiară proiecte pentru subvenționare. Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat în septembrie 2019 că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc.

De atunci, noi runde de finanțare au venit în Transilvania și, potrivit unei investigații a portalului Atlatszo, marii beneficiari sunt oligarhi apropiați de premierul Viktor Orban.

De altfel, planul Kos Karoly prevede explicit acest lucru: ”Se are în vedere intensificarea și dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile maghiare și actorii economici din țara-mamă (Ungaria – n. red.), o interconectare strânsă a relațiilor de comerț dintre actorii economici locali și cei din Ungaria”.

Planul Kos Karoly, la elaborarea căruia au participat și membri UDMR (vezi documentul), folosește denumiri de regiuni istorice precum Partium și Ținutul Secuiesc, care sunt respinse de autoritățile române.

Proiectul guvernului Ungariei e gestionat în România de fundația Pro Economica din Ungaria, condusă de Monica Kozma (membru UDMR), care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania. Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, iar printre românii finanțați de Budapesta se numără și șeful PSD Mureș, Vasile Gliga, după cum arăta G4Media.ro în 2018.

Întrebată despre contribuția sa la elaborarea planului Kos Karoly, Anna Horvath, vicepreședinte UDMR și unul dintre experții care apar drept co-participanți la elaborarea planului, a declarat pentru G4Media.ro că ”având în vedere faptul că am fost solicitată în elaborarea acestui document doar ca expert pe anumite subcapitole, vă recomand să vă adresați Fundației Pro Economica”.

Monika Kozma, șefa Fundației Pro Economica, a refuzat să discute despre planul Kos Karoly și a declarat pentru G4Media.ro că ”nu avem cunostinta despre site-ul si contentul site-ului precizat de catre Dvs. Din partea operatorului wekerle.org nu am fost contactata niciodata si originalul documentului tradus in limba engleza nu ne apartine”.

Context. În noiembrie 2019, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, i-a transmis public vicepremierului maghiar Zsolt Semjen, într-un eveniment desfășurat la Bekescsaba, că programul guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania nu a fost discutat cu guvernul României și că România nu şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri. Mai mult, Lazurca a spus la acel moment că România cere ca programul să fie derulat ”doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu”.

”Profit de această ocazie – şi de prezenţa domnului Vice prim-ministru Semjen – pentru a reafirma poziţia oficială a guvernului României în legătură cu acest subiect: aşa-numitul Program de Dezvoltare a Ardealui al Guvernului ungar NU a fost discutat în detaliu cu guvernul român şi NU face obiectul unei înţelegeri bilaterale, aşa cum ar fi natural. În consecinţă, o spunem din nou, România NU şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE, precum și a strategiilor și programelor naționale care vizează dezvoltarea regională”, a spus ambasadorul Marius Lazurca la acel moment.

Monika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, a avut la acel moment o reacție extrem de nediplomatică. Ea a calificat într-o declaraţie acordată cotidianului „Kronika” drept o declaraţie nedemnă de statutul unui diplomat afirmaţiile ambasadorului României la Budapesta, susținând că Lazurca ar fi spus neadevăruri referitor la programul de dezvoltare economică al guvernului ungar.

Ministerul de Externe de la București a anunțat în octombrie 2019 că nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria și nici nu a transmis în alt mod consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania.

MAE susține că ”a atras atenția” Ungariei, arătând că ”acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional, și că în consecință astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimțământul părții române, și fără vreo discriminare în funcție de criteriul etnic”, potrivit unui răspuns remis G4Media.ro.

Cum se raportează Fundația Pro Economica la planul Kos Karoly într-un articol pe propriul site: ”Dezvoltarea economică sustenabilă și crearea bazelor înființării unor locuri de muncă pe termen lung, reprezintă condiția supremă pentru maghiarii din România de a rămâne în ţară şi de a se bucura de siguranța existențială. Odată cu conştientizarea acesteia, în 2016 s-a realizat o strategie de dezvoltare economică intitulată „PLANUL KÓS KÁROLY”, care definește prioritățile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din România”.

Cine a fost Kós Károly, cel care dă numele planului: A fost un arhitect maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician exponent al transilvanismului din Austro-Ungaria și România. El a militat constant pentru integrarea comunității maghiare din Transilvania în societatea din România și pentru buna înțelegere între comunitățile etnice.

• Proiectul este gestionat în România de Fundația Pro Economica, finanțată de guvernul Ungariei, potrivit prezentării de pe site-ul propriu. Fundația este condusă de Monika Kozma, candidat UDMR la alegerile pentru Senat în 2016, consilier al președintelui Consiliului Județean Mureș, Peter Ferenc.
• Intervenția tot mai puternică a Ungariei în Transilvania contrastează puternic cu politica adoptată de guvernul Viktor Orban în țara sa. Astfel, Ungaria a instituit un control drastic al ONG-urilor cu finanțare străină (vezi aici mai multe detalii)
• Ungaria i-a mulțumit în 2018 lui Liviu Dragnea în mod oficial pentru sprijinirea proiectului. Astfel, agenția maghiară de presă MTI scrie că ”Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă. I-a mulţumit în mod special lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD spunând că fără sprijinul acestuia proiectul nu ar fi ajuns în etapa actuală (Sursa).

Foto: Kelemen Hunor si Viktor Orban (sursa: Viktor Orban / Facebook)