Doi foști inculpați în celebrul dosar Țăndărei cer despăgubiri de un milion de euro statului român / Au fost achitați într-un dosar de cerșetorie în care erau exploatați copii în Marea Britanie

Doi foști inculpați în celebrul dosar Țăndărei, în care toate cele 25 de persoane trimise în judecată pentru că au format o rețea de cerșetorie în Marea Britanie în care erau exploatați copii, cer despăgubiri de un milion de euro statului român, scrie independentonline.ro.

Potrivit publicației, în urmă cu o săptămână, doi dintre foștii inculpați au depus o acțiune comună la Tribunalul Ialomița în care cer statului român daune morale de un milion de euro, motivând faptul că arestarea lor preventivă din anul 2010 a fost ilegală.

Procesul deschis de cei doi foști inculpați își are temeiul în baza art. 539 din Codul de Procedură Penală, care vizează „dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate”. Potrivit textului de lege, „are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate”.

În anul 2010, timp de aproximativ 9 luni, toți cei 25 de inculpați ai cauzei au fost arestați preventiv de Tribunalul Harghita, în baza solicitărilor făcute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). După această perioadă, aceștia au fost lăsați în libertate sub suprave­gherea organelor judiciare locale.

Citește integral pe independentonline.ro

Cazul Ţăndărei priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi. În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi băgaţi la închisoare. În România, cei 25 de romi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni.

Curtea de Apel Târgu Mureș, care a decis achitarea celor 25 de inculpați, susținea, într-un comunicat de presă publicat în iulie 2020, că eșecul în acest dosar a fost cauzat de DIICOT. Curtea de Apel amintea că rechizitoriul a fost returnat de mai multe ori procurorilor și sublinia că acesta a fost întocmit deficitar, faptele au fost descrise mai mult decât sumar și că nu a fost indicată nici măcar o victimă în acest caz.

Curtea de Apel Târgu Mureș o acuză pe șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, de „denaturarea adevărului”, deoarece a susținut, la interviul în fața CSM pentru numirea în funcție, că inculpații au fost achitați pentru că, până la pronunțarea sentinței, faptele au fost prescrise.

Curtea de Apel Târgu Mureș prezintă parcursul dosarului de când acesta fost trimis prima dată instanței, în 2010, fiind înregistrat la Tribunalul Harghita. Astfel, rechizitoriul a fost returnat de mai multe ori procurorilor, pentru refacerea urmăririi penale.

În 2019, inculpații au fost achitați de Tribunalul Harghita și apoi de Curtea de Apel Târgu Mureș.

„S-a dispus achitarea inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, trafic de minori şi spălare de bani, din motivarea Deciziei penale nr. 599/23.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureș, rezultând că faptele reţinute de parchet nu există”, se arată în comunicat. Curtea de Apel subliniază că pentru aceste infracţiuni nu s-a reţinut intervenirea prescripţiei, prin hotărârea definitivă. Prescripția a intervenit doar cu privire la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, reţinută în sarcina a doi dintre inculpaţi.

Curtea de Apel Târgu Mureș prezintă și extrase din motivarea instanței care reclamă modul deficitar de întocmire a rechizitoriului. „Judecătorul fondului a fost în situaţia de a efectua unele activităţi specifice urmăririi penale, respectiv a procedat la identificarea şi audierea unor presupuse victime ale traficului de minori pentru prima dată în faza judecăţii, dat fiind faptul că aceste proceduri/activităţi nu au fost realizate în cursul urmăririi penale”, se mai arată în comunicat.

În motivare se menționează că în rechizitoriu nu existau probe care să susțină acuzațiile și că majoritatea victimelor nu au fost identificate și audiate.

„Oricât de grave ar fi acuzele aduse unei persoane, atâta timp cât nu sunt probe care să-i dovedească vinovăţia, aceasta nu poate fi condamnată. O abordare contrară ar încălca principiile ce guvernează procesul penal, consacrate şi garantate atât de legea internă, cât şi de documentele internaţionale la care România este parte”, subliniază Curtea de Apel Târgu Mureș.

În decembrie 2019, mai multe organizaţii au lansat o petiţie prin care solicită demisia de onoare sau excluderea din magistratură a procurorului care a instrumentat Cazul Ţăndărei. Detalii aici

Sursa foto: G4Media.ro