Doisprezece zimbri aduşi din Suedia, Germania şi Slovacia vor fi eliberaţi în Munţii Făgăraş

Douăsprezece exemplare de zimbri, care provin din rezervaţii şi centre de reproducere din Suedia, Germania şi Slovacia, vor ajunge în această primăvară în Munţii Făgăraş, relatează news.ro

Reintroducerea zimbrilor în Munţii Făgăraş, la Dobroneagu va avea loc în apropierea comunei Nucşoara, jud. Argeş, de unde 12 zimbri vor fi eliberaţi, în această primăvară.

Munţii Făgăraş vor avea 58 de zimbri în această primăvară

Din 2019 până în prezent, prin programul de reintroducere a zimbrilor derulat de Fundaţia Conservation Carpathia au fost reintroduşi 36 de zimbri, însă în această primăvară acestora li se vor adăuga încă 22 de exemplare. Aceştia se află în cele trei ţarcuri de aclimatizare, după cum urmează: 12 la Nucşoara, 5 la Bunea şi 5 la Lereşti.

Obiectivul final al proiectului este eliberarea a 75 de exemplare până la jumătatea anului 2024.

Drumul zimbrilor în Munţii Făgăraş începe într-unul dintre cele trei ţarcuri de carantină şi aclimatizare amplasate pe terenurile aflate în proprietatea  Fundaţiei Conservation Carpathia. După parcurgerea perioadei de carantină de 30 zile, zimbrii sunt transferaţi în ţarcul pentru aclimatizare unde rămân până în momentul eliberării. În funcţie de perioada anului în care sunt aduşi, zimbrii pot sta în zona de aclimatizare până la 6 luni, timp în care se vor adapta la noile condiţii de mediu.

Ţarcul de la Nucşoara are o suprafaţă de 76 de ha, şi la fel ca celelalte, este amenajat în mijlocul sălbăticiei, iar condiţiile de aici sunt similare cu cele din libertate. Acesta dispune de facilităţi de hrănire, depozitare a hranei şi adăpare şi este format din două părţi: zonă de carantină, de aproximativ 3-4 ha şi zona de aclimatizare de 72 ha.

Ţarcul de aclimatizare este delimitat de un gard electric, special creat astfel încât fauna autohtonă să poată circula în interior, iar zimbrii să se obişnuiască cu prezenţa altor specii. Construcţia durează aproximativ 60 de zile şi este realizată de echipa de rangeri ai fundaţiei.

În perioada în care zimbrii sunt în carantină şi aclimatizare, rangerii Fundaţiei le verifică zilnic starea de sănătate, le oferă hrană şi înregistrează într-o aplicaţie special creată diverşi parametri care permit monitorizarea şi evoluţia fiecărui exemplar.

„Gradul de adaptare a zimbrilor eliberaţi până în prezent în Munţii Făgăraş este unul bun, aceştia extinzându-şi treptat arealul în zone cu habitate favorabile. Din această primăvară vom putea urmări zimbrii din noul punct de reintroducere de la Dobroneagu-Nucşoara, o zonă care oferă condiţii la fel de bune pentru a susţine o populaţie viabilă pentru specie. Prin implementarea acestui proiect, obiectivul Fundaţiei Conservation Carpathia este de a forma o populaţie de zimbri care să fie independentă, cu o stare de sănătate corespunzătoare şi care să fie eficientă ecologic. Pe termen lung, succesul poate fi exprimat în raport cu extinderea arealului şi existenţa schimbului de indivizi pe cale naturală între populaţii învecinate de zimbri, aflaţi în libertate” , explică Adrian Aldea, manager introducere specii în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.

Zimbrul, element cheie în revitalizarea ecosistemului din Munţii Făgăraş

Considerat drept cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul (Bison bonasus) este un animal erbivor, cu dieta foarte variată, ocupându-şi până la 80% din zi pentru a se hrăni. Astfel, zimbrii au un rol important în conservarea biodiversităţii, susţinând un echilibru între ecosistemele forestiere şi de pajişti, poienile şi pădurile fiind menţinute prin păşunatul acestora.

Programul de populare cu zimbri din Munţii Făgăraş se realizează în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare, care să permită refacerea proceselor naturale şi crearea de beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş.
Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia cu partenerii între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme şi din partea Comisiei Europene prin programul LIFE, relatează news.ro