Dolarul se repliază ușor, apetitul pentru risc revine pe piețele financiare

Dolarul a început săptămâna în scădere luni, pierzând 1% în raport cu lira sterlină, pe o piață care a fost puțin mai încrezătoare în ceea ce privește perspectivele economiei mondiale și a favorizat din nou activele mai riscante, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Dolarul era în scădere cu 1,03% față de lira sterlină, la 1,1979, și cu 0,79% față de moneda europeană, la 1,0159 dolari pentru un euro, în jurul orei 10:00 GMT.

„Investitorii sunt dispuși să își asume mai multe riscuri, iar dolarul este în ușoară retragere”, a comentat Susannah Streeter, analist la Hargreaves Lansdown.

Retragerea dolarului rămâne moderată: indicele dolarului, care îl compară cu un coș de alte valute importante, este încă în creștere cu 2,5% de la începutul lunii și cu 12,2% de la începutul anului.

Piața se concentrează asupra politicilor monetare, care sunt divergente de ambele părți ale Atlanticului.

Confruntată cu o inflație galopantă, BCE va majora joi ratele sale cheie cu 0,25 puncte procentuale, prima dată din 2011.

Instituția cu sediul la Frankfurt, care a anunțat acest plan în luna iunie, se alătură astfel altor bănci centrale, cum ar fi Rezerva Federală (Fed) din Statele Unite, care au fost mult mai active de câteva luni în combaterea creșterii prețurilor.

Investitorii cred că Fed va opta pentru o majorare de 0,75 puncte procentuale la ședința de politică monetară din 26-27 iulie, după ce a majorat deja ratele de trei ori.

Săptămâna trecută s-a vorbit mult despre o majorare cu un punct „după raportul îngrijorător privind inflația din SUA”, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist la SwissQuote.

„Ședința de joi a BCE va fi analizată cu atenție” peste Atlantic, „deoarece a rămas în urmă cu majorările de dobândă, ceea ce a slăbit euro”, notează Susannah Streeter.

Deși a fost anunțată în mod clar o majorare de 0,25 puncte, „investitorii vor fi atenți la orice indiciu privind planurile de viitor”, adaugă ea.

Dar euro se confruntă și cu alte pericole, care ar putea împinge moneda europeană înapoi sub paritatea cu dolarul.

Premierul italian Mario Draghi, care și-a prezentat demisia săptămâna trecută, ar trebui să își decidă soarta miercuri, după ce i se va cere să se prezinte în fața parlamentului.

Criza politică a dus la creșterea costului datoriei italiene, complicând sarcina BCE de a încerca să nu lase ratele de împrumut să difere prea mult în întreaga zonă euro.

Dar, mai ales, persistă temeri legate de reluarea livrărilor de gaze rusești prin gazoductul Nord Stream, după finalizarea lucrărilor de întreținere.

„Orice mișcare în această direcție ar slăbi euro, având în vedere efectul devastator pe care o întrerupere a aprovizionării l-ar avea asupra economiilor”, spune ea.