Dorina Gonţ, fosta şefă a executorilor judecătoreşti din Capitală, cere eliberarea din penitenciar invocând legea penală mai favorabilă iniţiată de fostul deputat Mitralieră şi promulgată de Iohannis

Fostul preşedinte al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Dorina Gonţ – aflată în penitenciarul Târgşor după ce în 2019 a fost condamnată la 5 ani de detenţie pentru evaziune fiscală – solicită eliberarea din închisoare invocând legea penală mai favorabilă pe motiv că ar fi achitat încă din 2015 prejudiciul din dosar plus 20 la sută, potrivit portalului instanţelor de judecată şi portalului specializat în publicarea motivărilor deciziilor judecătoreşti rolii.ro.

Dorina Gonţ a fost găsită vinovată de evaziune fiscală de aproape 3 milioane de lei. Ea invocă legea iniţiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu zis Mitralieră şi promulgată la sfârşitul lui martie 2021 de preşedintele Klaus Iohannis (deşi mai avea posibilitatea să o trimită la reexaminare). Potrivit legii lui Mitralieră, incupaţii acuzaţi de evaziune fiscală mai mare de 100.000 de euro scapă de închisoare dacă achită prejudiciul, plus 20 %, plus dobânzi şi penalităţi.

Solicitarea Dorinei Gonţ a fost respinsă însă de Curtea de Apel Ploieşti pe 18 iunie 2021.

Potrivit motivării deciziei publicate pe portalul specializat rolii.ro, avocatul ei arătat că, încă din 2015, a achitat integral prejudiciul, plus 50%, nu 20 % cât cere noua lege mai favorabilă intrată în vigoare în 2021.

„În mod evident, prin plata sumei de 1.500.000 lei, suplimentar față de cele 3 milioane achitate deja prin declarațiile rectificative din datele de 13.05 și 15.06, petenta a satisfăcut anticipat rigorile legii mai favorabile, situație în care sunt aplicabile dispoziţiile articolului 595 Cod procedură penală, care fac trimitere la articolul 6 Cod penal, conform căruia în situația în care după rămânerea definitivă a soluției de condamnare, până la executarea pedepsei apare o lege penală mai favorabilă, instanța trebuie să facă demersuri în vederea reducerii pedepsei aplicate la maximul special prevăzut de către legea nouă. De asemenea, legea nouă vizează însăși cauza de nepedepsire cu consecința încetării procesului penală”, a arătat avocatul Dorinei Gonţ.

Instanţa a apreciat însă că inculpata condamnată nu poate beneficia de legea penală mai favorabilă.

„Dacă inculpata de la acel moment, respectiv petenta din prezenta cauză, ar fi plătit vreo sumă în plus, aceasta ar fi trebuit să solicite să i se restituie ceea ce a plătit în plus ori instanța ar fi dispus restituirea diferenței plătite în plus și nedatorate, având în vedere că legea în forma anterioară nu prevedea acoperirea prejudiciului produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, așa cum este în prezent, motiv pentru care condamnata (inculpată la acel moment) nici nu avea vreun temei legal să plătească această majorare și nici nu putea fi obligată să o plătească.

Totodată, faptul că o persoană a plătit o sumă de bani mai mare decât cea datorată nu poate constitui temei pentru aplicarea unei legi viitoare, care la momentul efectuării plății nu se putea cunoaște dacă va exista sau în ce formă va fi adoptată, având în vedere că adoptarea legilor, momentul adoptării și forma lor este atributul Parlamentul Românie”, a arătat Curtea de Apel Ploişti în motivare.

Nemultumită de decizie, Dorina Gonţ a făcut contestaţie la Înalta Curte şi are termen în octombrie 2021.

Context. Legea lui Mitralieră a primit votul final din partea Camerei Deputaților pe 15 decembrie 2020, în ultima zi a legislaturii trecute. Deputații PNL și USR au votat împotriva inițiativei.

Potrivit noii legi, inculpații pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro pot scăpa de închisoare, doar cu o amendă penală, dacă achită integral prejudiciul. Potrivit aceleași legi, inculpații de evaziune fiscală de peste 100 de mii de euro, chiar de zeci de milioane de euro, ar putea scăpa de închisoare și chiar și de amenda penală, dacă achită integral prejudiciul, plus 20 %.

De notat că, potivit legii 241/2005, evaziunea fiscală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani. Evaziunea fiscală de peste 100.000 de euro se pedepsește cu închisoare de la 7 la 13 ani, iar evaziunea fiscală de peste 500.000 de euro, cu detenție de la 9 la 15 ani.

Promulgarea legii a fost criticată de USR PLUS, de asociațiile de magistrați și de mediul de afaceri, care au calificat-o drept o invitație la evaziune fiscală.