Dosarele 10 August, la un an de la evenimentele violente: Doar 18 huligani au fost inculpați și deferiți Justiției, niciun jandarm

La un an de la violențele din 10 august 2018, numai 18 huligani au fost identificați și deferiți Justiției. În schimb, niciunul dintre jandarmii violenți cu protestatarii pașnici nu a fost inculpat. Nici măcar șefii lor de la conducerea Jandarmeriei.

Coloneii Ionuț Sindile și Sebastian Cucoș au fost dați jos recent de la conducerea Jandarmeriei (Cucoș a fost mutat la șefia Jandarmeriei Capitalei). Ei și comandantul operațiunii din Piața Victoriei, maiorul Laurențiu Cazan, au fost puși sub urmărire penală de Parchetul militar pentru abuz în serviciu, dar nu au fost inculpați. Diferența este majoră. În caz de inculpare, ei ar fi suspendați din funcție și puși la dispoziție.

Marele dosar 10 August. Dosarul conține plângerile a 708 protestatari împotriva jandarmilor care au acționat în piață, a șefilor lor, dar și împotriva fostului ministru de Interne, Carmen Dan și a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, aflat acum în pușcărie.

Noaptea de 10 spre 11 august: procurorul militar Bogdan Pîrlog de la Parchetul militar București s-a autosesizat și a deschis dosarul 10 August.

14 august 2018: Cazul a fost preluat de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general.

21 septembrie 2018: Procurorii militari au început urmărirea penală împotriva foștilor șefi ai Jandarmeriei, coloneii Sindile, Cucoș, a maiorului Laurențiu Cazan și împotriva fostului secretar de stat din MAI, cel care coordona prefecții, Dan Mihai Chirică. Acuzațiile sunt abuz în serviciu și participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals sau complicitate la aceste infracțiuni.

”Colonelul Cucoș Gheorghe Sebastian și colonelul Sindile Ionuț Cătălin, în noaptea de 10/11.08.2018, în lipsa unui ordin sau dispoziții fragmentare care să consemneze preluarea comenzii de la maior Cazan Laurențiu, prin ordinele date direct forțelor de ordine, au participat nelegal la conducerea operațiunilor și l-au ajutat pe acesta din urmă să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forței nefiind făcută în mod gradual și având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”, arătau procurorii militari în comunicat.

3 mai 2019: Procurorii militari au extins urmărirea penală in rem, de această dată, pentru complicitate la abuz în serviciu și la participație improprie la purtare abuzivă.

Procurorii militari vorbeau de diversiuni sau acțiuni de provocare menite să justifice intervenția în forță a jandarmilor, inclusiv împotriva manifestanților pașnici.

”S-a constatat că, mai multe acțiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum și cu consecința exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual și fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”, arătau procurorii în comunicat.

1 iulie 2019: Procurorii militari au declinat însă ancheta la DIICOT pentru a se analiza reunirea cu un alt dosar deschis la parchetul anti-crimă organizată și care conținea plângerea șefilor Jandarmeriei privind o presupusă tentativă de lovitură de stat (acțiuni împotriva ordinii constituționale, infracțiuni ce sunt de competența DIICOT).

În septembrie anul trecut, Jandarmeria a acuzat o tentativă de lovitură de stat la mitingul din 10 august și a sesizat DIICOT pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale. Plângerea a venit după acuzații similare lansate de Liviu Dragnea și PSD.

Jandarmeria a sesizat DIICOT pentru articolul 397 alineatul 2 din Codul penal, secțiunea Infracțiuni contra securității statului:

Art. 397: Acțiuni împotriva ordinii constituționale

”Întreprinderea de acțiuni violențe împotriva persoanelor sau bunurilor săvârsite de mai multe persoane impreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau impiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea natională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

Plângerea Jandarmeriei a venit după acuzațiile de tentativă de lovitură de stat lansate de Liviu Dragnea și PSD. PSD a emis în septembrie anul trecut un comunicat în care reclamă astfel de fapte “exceptional de grave”.
”Cetățenii României, mai ales participanții de bună credință la aceste manifestații, au dreptul să știe întreg adevărul din spatele acestor mișcări de stradă, cine sunt autorii manipulărilor și intoxicărilor publice, cine a plătit și cu scop real s-a urmărit provocarea unei reacții emoționale împotrivă instituțiilor statului român și a ordinii constituționale. PSD consideră că informațiile apărute în presă cu privire la mitingul din 10 august conțin indicii temeinice cu privire la acțiuni subversive menite să vulnerabilizeze siguranță națională și autoritatea statului român. Astfel de chestiuni nu pot rămâne neinvestigate de organele de anchetă. Nu este o dispută de ordin politic, ci un risc major care vizează România. În egală măsură PSD apreciază că se impune realizarea unui cadru legal care să asigure transparența totală a surselor de finanțare și a intereselor celor care inițiază, întrețin și amplifică proteste de stradă în Romania”, se arăta în comunicatul PSD.

24 iulie 2019: premierul Viorica Dăncilă insistă că protestele din 10 august au fost o tentativă de lovitură de stat și i-a comparat pe manifestanți cu ”vestele galbene” din Franța.

2 august 2019: DIICOT a decis reunirea celor două dosare. Cazul rămâne la DIICOT în instrumentare.

Dosarele huliganilor. Spre desosebire de jandarmii violenți, câțiva huligani au fost inculpați, arestați și deferiți Justiției. E vorba de 18 indivizi care au fost trimiși în judecată la sfârșitul anului trecut în două dosare intrumentate de Parchetul Capitalei și Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.

Este vorba de dosarele 33577/299/2018 și 33878/299/2018, aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1. Au termene de judecată pe 17 septembrie, respectiv 10 septembrie, potrivit portalului instanțelor.

Dosarul privind violențele și furtul pistolului jandarmeriței Ștefania. Este primul caz ajuns în instanță, pe 29 noiembrie 2018. Ancheta s-a finalizat repede întrucât a fost instrumentată de Parchetul Capitalei cu polițiștii de la Capitală conduși de comisarul Radu Gavriș.

7 persoane sunt judecate pentru violențele împotriva jandarmilor Ștefania Nistor și Cristian Felega și pentru furtul pistolului jandarmeriței.

Laurențiu Gabriel Ilie, Claudiu Florentin Tănase, Tudor Alexandru Șuțoiu, Ionut Liviu Cojoacă și Claudiu Mihai Dobre sunt judecați pentru ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice. E vorba de huliganii care apar în imagini lovindu-i pe cei 2 jandarmi, în seara zilei de 10 august.

Daniel Dumitru este cel care a furat pistolul Ștefaniei Nistor și e judecat pentru nerespectarea regimului armelor și munitiilor, uz de armă și tulburarea ordinii și liniștii publice. Amicul lui, Mihail Gabriel Cristoloveanu, a tras cu pistolul furat pe un câmp și e judecat pentru uz de armă fără drept.

Dosarul altor huligani. 12 persoane au fost trimise în judecată de către Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, la sfârșitul lui 2018, sub acuzațiile de ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice, distrugere, port și folosirea fără drept de obiecte periculoase.

Vezi aici ce au declarat huliganii la anchetă.

Este vorba de Ionuț Mocanu, Bogdan – Marian Dinu, Adrian – Eugen Iordache, Daniel – Traian Someșan, Claudiu – Daniel Ticu, Ciprian – Valentin Velici, Georgian – Marian Voicu, Laurențiu – Gabriel Ilie (judecat și în dosarul furtului pistolului), Mihai Ștefan, Cosmin Nicușor Stroe și Petru Alexandru Ciumaș. Printre ei este și o femeie huligan, Ștefania – Aura Bădălan.

Sunt acuzați că au lovit jandarmi sau că au aruncat în ei cu sticle, pietre sau chiar cu cartușe trase. Alți sunt acuzați că au dat foc la tomberoane și că au făcut și aruncat cocktailuri Molotov spre jandarmi.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin