Dosarele DIICOT cu trafic de droguri s-au triplat în ultimul deceniu/ Tinerii consumă droguri încă din gimnaziu, de la 11-14 ani (analiză)

Agenția Națională Antidrog (ANA), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a transmis, la solicitarea G4Media, că în ultimii cinci ani numărul minorilor admiși la tratament pe fondul consumului de droguri a crescut de la 196 la 278, în timp ce numărul copiilor cu vârste sub 15 ani a crescut de la 32 la 60. Vârsta de debut este de ”13 ani sau mai mică”.

În școlile și liceele din România, însă, fenomenul pare scăpat de sub control, după cum arată și o analiză G4Media. Conform rapoartelor de activitate ale DIICOT, dosarele de soluționat privind consumul și traficul de droguri s-au triplat în România, însă instituția nu are statistici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență pentru fiecare drog care intră în România, au transmis procurorii într-un răspuns pentru G4Media.

Droguri în gimnaziu

DIICOT nu are statistici despre cel mai consumat sau cel mai traficat drog în rândul tinerilor și nici despre țările de proveniență ale stupefiantelor care intră în România, a transmis instituția într-un răspuns pentru G4Media.

• ”Menționăm faptul că nu există date statistice referitoare la drogul cel mai frecvent consumat/traficat în rândul minorilor sau al țărilor de proveniență”, a transmis DIICOT.

Amploarea pe care a luat-o fenomenul drogurilor în România se observă însă inclusiv pornind de la rapoartele de activitate ale DIICOT din ultimii cinci ani. Spre exemplu, în raportul din 2018, capitolul despre droguri era sintetizat în două pagini, pentru ca apoi detaliile despre complexitatea fenomenului, rute și droguri noi, elemente specifice anului respectiv să ocupe de trei ori mai mult spațiu în rapoarte.

Astfel, conform rapoartelor DIICOT, în ultimul deceniu, cauzele de soluționat privind traficul de droguri s-au triplat în România, de la aproximativ 6500-7000 de spețe în urmă cu 10 ani la peste 21.000 în 2022. Numărul rechizitoriilor s-au triplat de asemenea, în timp ce numărul persoanelor judecate a crescut de 2,5 ori, iar cel al persoanelor arestate a crescut de 1,5 ori.

 

 

În ce privește tendințele de consum, conform informațiilor furnizate de DIICOT din ultimii cinci ani, se observă o tendință de creștere a consumului și capturilor de canabis, care în 2022 a fost drogul ”cel mai frecvent consumat” în rândul populației, fără a avea însă o imagine clară asupra consumului în rândul tinerilor. Cu toate acestea, România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri. Ca valoare de piață, procurorii susțin că drogurilor traficate la nivelul UE reprezintă o sursă de venit pentru grupurile de criminalitate de 30 de miliarde de euro.

În privința vârstei consumatorilor, raportul DIICOT din 2022 arată că sunt consumate droguri încă din gimnaziu (11-14 ani), comparativ cu raportul din 2019 care dădea drept cea mai mică vârstă 16 ani și o medie de debut de 22,3 ani.

Românii în rețelele de traficanți

Specific anului 2022, este exportul de criminalitate în materia traficului de droguri, care presupune formarea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a
Europei. Aceste rețele asigură în principal transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori.

DIICOT mai notează că, în zona traficului transfrontalier de droguri, există parteneriate între rețelele infracționale formate din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri – țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda, Belgia, Germania pentru ecstasy).

Aceste conexiuni transfrontaliere facilitează accesul la sursele de furnizare a drogurilor, iar, în contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei în anul 2022 (așa cum se menționează în Raportul european privind drogurile 2022 realizat de EMCDDA), în 2022 a fost înregistrată o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023, conform raportului DIICOT. Instituția susține, însă, că nu are statistici cu privire la principalele țări de proveniență pentru fiecare drog în parte.

Conform raportului instituției din anul 2020, se înregistra o creștere semnificativă a numărului cetățenilor români racolați pentru a deveni „cărăuși” de droguri, fiind preferați pentru apartenența României la spațiul comunitar, transportatorii fiind motivați financiar sau constrânși prin diferite metode.

România, țară de tranzit

Tot specific ultimului an comparativ cu anii precedenți este faptul că, în cursul anului 2022, au existat încercări de constituire, în România, a unor ateliere de fabricare a pastilelor de amfetamină și metamfetamină, prin utilizarea presei mecanice, cu ajutorul unor columbieni. În atelierele respective s-a încercat și recompunerea pe baza unor procedee fizico-chimice a cristalelor de cocaină, disociată în prealabil în componente care pot fi disimulate
mai facil. Procurorii susțin că aceste cazuri au însă ”caracter izolat”: ”Datele pe care le deținem atestă faptul că singurul drog produs pe teritoriul național rămâne cannabisul, fiind vorba atât de culturi indoor, cât și outdoor”.

În ultimul an s-a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă a comenzilor online de droguri și substanțe psihoactive de la furnizori din state aflate în zona de vest a Europei, efectuarea plății prin criptomonede și utilizarea firmelor de curierat (a căror activitate este reglementată deficitar) pentru introducerea drogurilor în țară.

Nu în ultimul rând, România a folosit pe post de stat de tranzit pe traseul ”rutei balcanice” atât pentru traficarea heroinei dinspre Turcia spre țările din vestul Europei, cât și în sens invers, în cazul cocainei, ecstasy și
amfetaminei, mai arată procurorii antidrog.

Conform raportului DIICOT din 2021, rutele balcanice pentru heroină sunt:

• Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Grecia-Macedonia, Serbia, Croația-statele din Europa de Vest;
• Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Bulgaria-România-Ungaria şi ţări ale Europei de Vest.

În ce privește consumul intern, conform instituției antidrog, piaţa este polarizată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările criminale din această zonă având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală. Ca element de noutate, se profilează un nou pol secundar al traficului și consumului de heroină în municipiul Iași, datele fiind aferente anului 2021.

Capturi 

Directorul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), Alexis Goosdeel, a declarat, referitor la anul 2022, că ”drogurile tradiționale nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanțe cu potență foarte mare continuă să apară”: ”În prezent, aproape orice substanță cu proprietăți psihoactive poate fi un drog, întrucât liniile de delimitare dintre substanțele legale și cele ilegale se estompează”.

Acesta mai arată că, în privința noilor substanțe psihoactive (NPS), acestea au continuat să apară în Europa cu o frecvență de ”una pe săptămână”, 162 de astfel de substanțe sintetice fiind sub monitorizare prin intermediul sistemului de avertizare timpurie gestionat de EMCDDA.

În privința capturilor din ultima perioadă, DIICOT susține că, în luna mai 2021, a confiscat cantitatea de aproximativ 1,42 tone de heroină, în Portul Constanța, tranzacția fiind inițiată și coordonată de către un cetățean grec, rezident în Olanda, sub paravanul unei operațiuni comerciale de import de piatră.

Drogurile erau destinate valorificării în Olanda și Belgia, unde ar fi urmat să ajungă pe cale rutieră. Aceasta a fost cea mai mare captură de heroină din istoria structurilor antidrog din România și a doua ca mărime din ultimii ani la nivel european, se arată în raportul DIICOT din 2022.

Cu privire la alte două capturi efectuate în anul 2021, procurorii menționează 862 kg droguri de mare risc care au ajuns din greșeală în România, ca urmare a unui șir de sincope și erori strecurate în planurile traficanților, care au eșuat în tentativa de preluare a cocainei imediat ce containerele în care era ascunsă au ajuns în Europa.

Ce spune ANA

Agenția Națională Antidrog (ANA), instituția din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care ar trebui să gestioneze fenomenul drogurilor, explică amploarea pe care acesta a căpătat-o în rândul elevilor citând din Alexis Goosdeel, directorul EMCDDA, care arăta într-un raport privind stupefiantele că ”drogurile sunt peste tot” și ”totul poate fi folosit ca drog”.

ANA susține că, prin ”reţeaua sa de 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA), desfăşoară activităţi de prevenire a consumului de droguri, cu precădere în unităţile de învăţământ, acestea reprezentând principala modalitate de identificare şi referire către servicii de specialitate a minorilor care prezintă un risc pentru consumul de substanţe psihoactive”, se arată într-un răspuns pentru G4Media. Cu toate acestea, fenomenul pare scăpat de sub control în ultimii ani, iar vârsta de debut al consumului scade vertiginios conform rapoartelor DIICOT din ultimii cinci ani.

ANA a transmis, la solicitarea G4Media, că în Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri, în anul 2018, 196 minori au fost admişi la tratament ca urmare a consumului de droguri, iar în anul 2022 – 278 minori. De asemenea, numărul minorilor cu vârsta sub 15 ani intraţi în asistenţă în anul 2018 este 32, iar în anul 2022 – 60: ”Menţionăm că cifrele se referă la beneficiari unici, adică o persoană consumatoare de droguri care a fost înregistrată la tratament de mai multe ori în anul respectiv este contorizată o singură dată, la centrul care a înregistrat prima sa solicitare”, a mai transmis instituția.

• Notă: Conform Agenției Naționale Antidrog, instituția colectează date statistice referitoare la aceste persoane de la unităţile sanitare din sistemul public şi privat care acordă servicii de asistenţă specializată.pentru consumul de droguri. Datele sunt raportate lunar, pe formulare standard, stabilite prin legislaţia în vigoare. Datele referitoare la consumatorii incluşi în circuitul terapeutic sunt centralizate de Observatorul român de droguri şi toxicomanii, din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, în Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri.

Întrebată fiind câţi dintre consumatorii minori din evidențele ANA s-au reabilitat/integrat și nu au mai recidivat în consumul de droguri în ultimii ani, agenția a transmis că ”dependenţa de substanţe psihoactive este o boală cronică, aşadar termenul „reabilitare” nu poate fi folosit în acest context, cu atât mai mult cu cât minorii care s-au adresat programului nu au săvârşit infracţiuni, ci sunt diagnosticaţi cu „tulburare de comportament asociată consumului de substanţe psihoactive”: ”Succesul intervenţiilor oferite se măsoară în perioadele de abstinenţă şi nivelul de funcţionalitate pe plan personal, familial, şcolar, social, etc., comparat cu cel avut anterior debutului consumului de droguri”, a adăugat instituția.

ANA a mai adăugat faptul că, conform celui mai recent studiu realizat de agenție, din 2019 (și care se realizează din 4 în 4 ani), vârsta de debut precoce în consumul de droguri, declarată de adolescenţii care au fost intervievaţi în cadrul studiului, este de ”13 ani sau mai devreme pentru consumul de solvenţi sau substanţe inhalante”: ”Cel mai consumat drog în rândul adolescenţilor continuă să fie canabisul, urmat de noile substanţe psihoactive, solvenţi sau substanţe inhalante, cocaină, LSD sau alte halucinogene, heroină, ketamină, metamfetamine şi amfetamine”, mai arată instituția. Citește răspunsurile integrale ale ANA, aici. 

Context. Droguri în Europa

Cel mai recent raport privind drogurile la nivelul Uniunii Europene, publicat în 16 iunie de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), arată că diversitatea tot mai mare în ceea ce privește oferta și consumul de droguri creează noi provocări pentru Europa și sistemul sanitar de aici.

Totodată, mai arată documentul, grupurile infracționale organizate vizează, de asemenea, din ce în ce mai des porturile mai mici din alte țări ale UE, precum și din țările care se învecinează cu UE, pentru creșterea traficului și, implicit, al consumului de cocaină.

În timp ce canabisul rămâne cel mai consumat drog din Uniunea Europeană, cocaina a fost substanța cel mai frecvent asociată cu cazurile de intoxicații acute înregistrate la nivelul unităților de primiri urgențe ale spitalelor în anul 2021, fiind menționată în 27% din cazuri, mai arată raportul. Raportul întocmit de UE privind situația drogurilor mai arată că, pentru că unele dintre acestea pot fi vândute sub formă de pulberi sau pilule cu aspect similar, este posibil ca persoanele care le utilizează să nu știe ce consumă.

Capturi record de cocaină și îngrijorări tot mai mari legate de consumul de stimulante sintetice
În 2021, statele membre ale UE au confiscat o cantitate record de 303 tone de cocaină. Drogurile capturate în Belgia (96 tone), Țările de Jos (72 tone) și Spania (49 tone) au reprezentat aproape 75% din cantitatea totală capturată. Conform datelor preliminare pentru 2022, cantitatea de cocaină capturată în Anvers, al doilea port maritim din Europa ca dimensiune, a crescut la 110 tone, de la 91 tone în 2021, arată raportul.

Probele sugerează că grupurile infracționale organizate vizează, de asemenea, din ce în ce mai des porturile mai mici din alte țări ale UE, precum și din țările care se învecinează cu UE. Fabricarea ilegală a cocainei în UE capătă o importanță din ce în ce mai mare; în 2021 au fost desființate 34 laboratoare de cocaină (față de 23 în 2020), unele dintre acestea fiind de mari dimensiuni.

Cocaina este drogul stimulant ilegal cel mai frecvent consumat în Europa, fiind consumată, în ultimul an, de aproximativ 1,3 % (3,7 milioane) dintre adulții europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani). Aceasta a fost substanța cel mai frecvent asociată cu cazurile de intoxicații acute înregistrate la nivelul unităților de primiri urgențe ale spitalelor în 2021, fiind menționată în 27% din cazuri, conform EMCDDA.

Există, de asemenea, unele semne că injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack devin tot mai frecvente în rândul grupurilor marginalizate din unele țări, ceea ce necesită o intensificare a răspunsurilor de reducere a efectelor negative. Se estimează că, în 2021, 7.500 persoane au început tratamentul pentru consumul de cocaină crack.

Varietatea mai mare de stimulante sintetice, disponibile în prezent pe piața ilegală, crește riscurile pentru sănătatea publică. Tradițional, amfetamina a fost cel mai frecvent consumat stimulant sintetic în Europa. Cu toate acestea, există semne că atât metamfetamina, cât și catinonele sintetice contribuie acum, mai mult decât în trecut, la problemele generale legate de stimulante din Europa.

• Mai multe detalii din cel mai recent raport al UE privind traficul și consumul de droguri, aici.