Dosarele lui Sebastian Ghiţă, fotografie la zi: Fugarul este inculpat în trei dosare la DNA/ Alte două se judecă în instanţă/ Într-un alt caz, fratele lui, Alex Ghiţă, este inculpat/ Alex Iacobescu de la RTV, cercetat în calitate de suspect

Fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă are calitate de inculpat în 3 dosare aflate pe rolul DNA, se arată într-un răspuns al Parchetului Anticorupţie la o solicitare de presă. Este vorba de dosarul ”Taxă pentru obţinerea de contracte IT”, dosarul ”Hidro Prahova” şi dosarul ”Ponta-Blair”. Toate dosarele au fost începute de DNA Ploieşti şi au fost preluate de DNA Central.

În plus, în dosarul Asesoft, DNA a investighează toate cele 54 de firme din grupurile Asesoft și Teamnet, fondate și controlate de Sebi Ghiță, fiind suspecte de evaziune fiscală.

În acest caz este inculpat fratele lui Ghiță, Alexandru, iar Alex Iacobescu – patronul de la RTV, omul căruia i-a împrumutat 90 de milioane de euro și 9 milioane de dolari, are calitatea de suspect, potrivit unor surse judiciare.

Informaţia pe scurt:

• în dosarul ”Taxă pentru obţinerea de contracte IT”, DNA i-a comunicat lui Ghiţă calitatea de inculpat prin comisie rogatorie în Serbia, potrivit unor surse judiciare
• din dosarul Hidro Prahova, în care e inculpat cumnatul lui Victor Ponta, au fost disjunse partea privind cele 54 de firme din grupurile Asesoft și Teamnet (și a fost creat cazul Asesoft, cu Alex Ghiță și Alex Iacobescu) și partea privind coruperea alegătorilor din România şi Republica Moldova (cazul a fost trimis la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti)
• dosarul Ponta-Blair (în care fostul premier Victor Ponta a rămas inculpat) a fost „împrumutat” Secţiei speciale (SIIJ) din februarie 2019 şi nici acum nu a fost restitut DNA;

Informația pe larg:

Dosarul ”Taxă pentru obţinerea de contracte IT”

Potrivit unor surse judiciare, acest caz este cel mai serios dosar instrumentat la adresa lui Ghiţă. Este dosarul din pricina căruia a fugit din ţară în decembrie 2016, imediat ce a rămas fără imunitatea parlamentară. Cazul este instrumentat acum de procurorul Gheorghe Moţa de la Secţia 1 a DNA.

Calitatea de inculpat i-a fost comunicată lui Ghiţă în Serbia prin comisie rogatorie, au precizat sursele G4media, întrucât fostul deputat a fost inculpat în acest caz de către DNA Ploieşti în februarie 2017, după ce fugise.

În acest dosar, fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că ar fi vămuit contractele IT acordate de stat. Patronii unor companii IT ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă, fie ca să câştige contracte, fie ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.

Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între firmele controlate de el și companiile IT care primeau contractele de la stat. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.

Procurorii au mai multe declaraţii ale unor martori cu identitate protejată care spun aceste lucruri.

În documentele procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că „va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.

Contracte cu Transelectrica. Potrivit DNA, între 2007 – 2008, Sebastian Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Systems din grupul lui Tiberiu Urdăreanu peste 4,1 milioane de lei (aproape 900.000 de euro) ca să îi ajute să obţină 7 contracte cu Transelectrica în valoare de peste 14 milioane de euro. E vorba servicii de securitate IT pentru staţiile electrice din ţară.

Ghiţă ar fi intervenit la finul lui, fostul secretar de stat din ministerul Economiei, Darius Meşca, şi la fostul director Transelectrica, Stelian Gal.

Contracte cu CNAS. Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii UTI Grup al lui Tiberiu Urdăreanu aproape 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro) ca să îi ajute să obţină un contract pentru implementarea unor servicii legate de „Dosarul Electronic de Sănătate” de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Contracte cu Siveco. Între 2007 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Siveco România aproape 23 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină contracte cu:

• CNAS pentru „Dosarul Electronic de Sănătate”,
• Agenţia de cadastru pentru implementarea proiectului „registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS” în valoare de peste 13 milioane de lei,
• Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti pentru ” dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de peste 6,5 milioane de lei
• Consiliul Judeţean Tulcea pentru servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvernare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5,8 milioane de lei.
• Consiliul Judeţean Braşov pentru livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat în valoare de 3,8 milioane de lei.

De asemenea, Ghiță ar fi taxat deblocarea unor plăţi pentru contracte deja existente cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din Ministerul Agriculturii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din Ministerul Sănătăţii.

Contracte cu Ministerul Mediului. Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 35 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.

Comisioanele, sub masca unor contracte fictive. Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.

Potrivit procurorilor, schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii ar avea numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.

Ghiţă ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă. O altă mărturie obţinută de procurorii de la DNA Ploiești arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă în decembrie 2016 că urmează să i se facă acest dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:

„…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)

Dosarul Hidro Prahova. În acest dosar privind fraudarea fondurilor europene pentru canalizarea din județul Prahova, alături de Sebastian Ghiţă, este inculpat şi cumnatul lui Victor Ponta, Iulian Herţanu. Ghiţă este acuzat de mai multe infracţiuni, printre care trafic de influenţă şi fraudă cu fonduri europene.

Potrivit DNA, Ghiță şi-ar fi folosit funcţia şi influenţa şi ar fi făcut presiuni ca să îl determine pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul companiei Hidro Prahova să facă plăţi către firma cumnatului lui Victor Ponta, Grossman Engineering Group S.R.L., „în condiţii de nelegalitate şi în contextul în care urma să încaseze, din cuantumul acestor plăţi, comisionul stabilit pentru traficul de influenţă exercitat.” Pentru că funcţionarul nu era cooperant, Ghiţă l-ar fi schimbat din funcţie, prin intermediul directorului Hidro Prahova, Adrian Semcu.

Din acest caz, a fost disjuns dosarul Asesosft privind afacerile celor 54 de firme fondate sau controlate de Sebastian Ghiţă. În cazul Asesoft, fratele lui Ghiță, Alexandru, este inculpat și Alex Iacobescu, patronul RTV și omul căruia Ghiță i-a împrumutat 90 de milioane de euo și 9 milioane de dolari (potrivit declarațiilor de avere ale lui Sebastian Ghiță), este suspect. Dosarul este instrumentat de procurorul Daniel Pată de la Secția 1 a DNA și se află în stadiu avansat de soluționare, au declarat surse judiciare pentru G4media.

Potrivit DNA, între 2000 – 2015, Sebastian Ghiţă Aurelian ar fi făcut bani din trafic de influenţă şi ar fi spălat aproape 130.000.000 de lei „printr-o multitudine de operaţiuni financiar – bancare fără justificare economică”. Ghiţă ar fi făcut şi evaziune fiscală. Nu ar fi plătit impozit pe profit şi TVA de aproape 38.000.000 lei.

Partea de dosar privind coruperea alegătorilor a fost disjunsă şi trimisă la Parchetul Curţii de apel Ploieşti.

Potrivit DNA, o parte din banii obținuți prin trafic de influență și evaziune, 279.000 de lei, ar fi fost folosiţi pentru coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din 2012. Ghiţă ar fi dat alegătorilor din colegiul lui (Blejoi, Prahova) materiale electorale şi alte bunuri, precum tigăi, ca să fie votat.

Ghiţă ar fi pus la bătaie 350.000 de euro şi pentru coruperea votanţilor din Republica Moldova, la alegerile prezedinţiale din 2014, atunci când amicul lui, Victor Ponta, a candidat şi a pierdut în faţa actualului preşedinte, Klaus Iohannis.

Dosarul Ponta-Blair. Potrivit DNA, acest caz a fost trimis Secției Speciale încă din februarie 2019 pentru ca Secţia să soluţioneze dosarul foştilor procurori DNA, Lucian Onea şi Mircea Negulescu. În acest caz, fostul premier Victor Ponta a rămas inculpat, deși au trecut 3 ani de data punerii în mișcare a acțiunii penale.

DNA susţine că fostul preşedinte al PSD Victor Ponta şi-ar fi folosit autoritatea de lider de partid pentru a-l pune pe amicul lui, omul de afaceri din Ploieşti, Sebastian Ghiţă, pe un loc eligibil la alegerile parlamentare din 2012. În schimb, ar fi primit o sponsorizare de 220.000 de euro pentru aducerea în România a fostului premier britanic laburist Tony Blair. Astfel, fostul lider PSD ar fi beneficiat de un capital electoral finanţat cu bani negri.

Ghiţă mai are două dosare în instanţă. În ambele a fost achitat, dar sentinţele nu sunt definitive

Dosarul cu fostul primar al Ploieştiului. Sebastian Ghiţă este judecat alături de fostul primar PSD din Ploieşti, Iulian Bădescu, căruia i-ar fi dat mită o vilă ca să acorde o finanţare nerambursabilă de 1,5 milioane de lei către echipa de baschet Asesoft Ploieşti, controlată de fostul deputat. Ghiţă şi Bădescu au fost achitaţi de un complet de 3 judecători format din judecătorii Ana Maria Dascălu, Ştefan Pistol şi Geanina Arghir, însă DNA a făcut apel. Detalii aici.

Dosarul cu procurorii şi poliţiştii din Prahova. Şi în acest caz, Sebi Ghiţă a fost achitat, DNA a făcut apel, iar Secția specială a retras apelul. Ieri, 25 iunie, completul de 5 judecători (același complet care l-a condamnat pe Dragnea, fără judecătoarea Luciana Mera, care s-a pensionat la 1 iunie) a refuzat să ia act automat de retragerea apelului SIIJ și a sesizat CCR.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Florin Albei