Două asociații de magistrați: Aplicarea unor sancțiuni pecuniare României de CJUE riscă să devină un fapt obișnuit, lipsa oricărei voințe politice în reformarea justiției va fi decontată de către contribuabili / România riscă pierderea unor sume imense de bani

Două asociații de magistrați critică autoritățile române pentru că n-au transpus la timp directiva privind spălarea banilor motiv pentru care statul român a fost sancționat cu plata unei amenzi de 3 milioane de euro de către Curtea de Justiției a Uniunii Europene. Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție atrag atenția că, în momentul în care fondurile europene vor fi condiționate de statul de drept, România riscă pierderea unor sume imense de bani. ”Lipsa oricărei voințe politice în reformarea justiției și alinierea sa la standardele europene urmând a fi decontată de către simplii contribuabili români”, se arată în comunicat.

Redăm mai jos integral comunicatul

”Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de aplicarea, astăzi, 16 iulie 2020, a unei sancțiuni pecuniare României, în sumă forfetară de 3.000.000 de euro, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a netranspunerii în mod complet, în termenul prevăzut, a Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, care are scopul de a preveni utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Situația nu este deloc surprinzătoare, existând alte directive al Uniunii Europene într-un stadiu similar (spre exemplu, Directiva 2014/42/UE a Uniunii Europene privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în UE, Directiva 2016/343/UE privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale sau Directiva 2017/1371/UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal), obiect al unor acțiuni în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, declanșate de Comisia Europeană împotriva României.

Acestei prime sancțiuni pecuniare i se adaugă posibile alte urmări pentru refuzul statului român de a modifica legislația privind sistemul judiciar în scopul de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată.

În ultima perioadă, puterea legislativă și puterea executivă au ignorat total aspectele esențiale din rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV.

Nu s-a realizat niciun fel de progres real în legiferarea necesară pentru desființarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanţiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018.

În plus, Președintele României a nesocotit flagrant rapoartele Comisiei Europene referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

De altfel, ignorarea rapoartelor Comisiei Europene emise în cadrul MCV a fost legată în spațiul public de îngrijorarea persistentă asupra managementului parchetelor care au gestionat dosare cu impact social (clasarea parțială din dosarul ”10 august” sau constatarea de Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcării dreptului la liberă circulație al unui minor, prevăzut de art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a unei dispoziții a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție).

Reiterăm faptul că recomandările și cerințele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referință. Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise.

Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor.

În acest context, noul regim de condiționalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a aborda deficiențele evidente generalizate în ceea ce privește buna guvernanță a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, va determina pierderea de România a unor sume imense, care se vor alătura sancțiunilor pecuniare aplicate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, factorii politici refuzând să-și asume orice fel de răspundere, lipsa oricărei voințe politice în reformarea justiției și alinierea sa la standardele europene urmând a fi decontată de către simplii contribuabili români.”

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție

procuror Sorin Marian Lia, co-președinte

procuror Bogdan-Ciprian Pîrlog, co-președinte