Două asociații de magistrați îl acuză pe șeful Inspecției Judiciare că a mințit public prin omisiune în legătură cu numărul dosarelor cu magistrați deschise la DNA

Asociația Forumul Judecătorilor și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) îl acuză  pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, că a prezentat în presă informații nepublice din rapoarte care nu au fost aprobate în CSM. Cele două asociații arată într-un comunicat că Netejoru a declarat că la DNA au fost înregistrate 1440 de dosare în perioada ianuarie 2014 – iunie 2018,  dar că a omis să precizeze că majoritatea acestor dosare erau constituite ca urmare a formulării unor plângeri penale și că procentul sesizărilor din oficiu este unul scăzut.

Redăm mai  jos integral comunicatul celor două asociații

”ASOCIAȚIA “FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA”, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, asociație profesională a judecătorilor și ASOCIAŢIA „MIŞCAREA PENTRU APĂRAREA STATUTULUI PROCURORILOR”, asociație profesională a procurorilor, fac următoarele precizări, având în vedere că la data de 19 aprilie 2019, la postul de televiziune Antena 3, domnul Netejoru Lucian (inspectorul-şef interimar al Inspecţiei Judiciare, desemnat în această calitate direct prin OUG nr. 77/2018) a acordat un interviu în exclusivitate, prilej în care a lansat acuzaţii de o gravitate fără precedent:

În ceea ce priveşte ieşirea publică a domnului Netejoru Lucian, subliniem faptul că alegerea sa de a oferi exclusivitate unui vector media care s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin adevărate campanii mediatice de denigrare la adresa mai multor magistraţi este cel puțin neinspirată, având în vedere faptul că instituția pe care o conduce are competența legală de a efectua verificări în cazul încălcărilor independenței sistemului judiciar și a reputației magistraților.

Domnul Netejoru Lucian a ales să expună în mass-media date şi informaţii nepublice din rapoarte ale Inspecţiei Judiciare care nu au parcurs întreaga fază a aprobării de către Consiliul Superior al Magistraturii, cifrele prezentate inducând ideea că unitățile de parchet ar fi desfăşurat anchete penale în scopul exercitării unei presiuni nejustificate asupra unor magistraţi judecători şi procurori, făcându-se referire punctual la calitatea unora dintre aceştia ca îndeplinind diverse funcţii publice în cadrul Curţii Constituţionale, Inspecţiei Judiciare sau Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, în calitate oficială de inspector șef interimar al Inspecției Judiciare, domnul Netejoru Lucian expune în mod incomplet realitatea, proferând afirmații precum ”la nivelul DNA au fost înregistrate 1440 de dosare cu magistrați în perioada ianuarie 2014 – iunie 2018, fiind vizați 1962 judecători și 845 procurori”, dând de înțeles că numărul acestora este mult prea mare. Fără să respecte principiile de obiectivitate și echidistanță pe care le impune funcția ocupată, domnul Netejoru Lucian a omis să precizeze că majoritatea acestor dosare erau constituite ca urmare a formulării unor plângeri penale și că procentul sesizărilor din oficiu este unul scăzut.

De asemenea, deși avea reprezentarea faptului că se adresează unui public nespecializat, a ales să nu evidențieze că orice parchet este obligat să înregistreze ca dosar penal orice plângere penală formulată care respectă condițiile prevăzute de lege sau că procurorul este obligat să se sesizeze din oficiu când constatată existența unor indicii privind săvârșirea unor infracțiuni.

Domnul Netejoru Lucian foloseşte expresii precum „magistraţii au fost supravegheaţi cu vârf şi îndesat”, apreciind unilateral că „au fost foarte multe măsuri de supraveghere dispuse” sau că „97% din propuneri au fost admise de judecători”, aceste exprimări devoalând o revoltă fățișă vizavi de procentul de admisibilitate al cererilor de supraveghere tehnică, altminteri supuse exclusiv aprecierii unui judecător de drepturi și libertăți, revoltă neîmpărtășită însă față de propria activitate a Inspecției Judiciare, soldată cu o rată de ”achitări” definitive a acțiunilor disciplinare exercitate de aproximativ 55%.

Considerăm că asemenea afirmaţii pot aduce atingere gravă independenţei judecătorilor care au încuviinţat măsurile de supraveghere tehnică solicitate, subliniind, totodată, faptul că inspectorii judiciari nu pot aprecia oportunitatea luării unor astfel de măsuri, legalitatea actelor procesuale şi procedurale efectuate într-o cauză penală urmând a fi verificată exclusiv de către judecătorul de cameră preliminară.

De o gravitate deosebită este şi afirmaţia potrivit căreia: „judecătorii nu au dovedit responsabilitate în luarea acestor măsuri”, inspectorul-şef interimar al Inspecţiei Judiciare considerând că experienţa sa profesională ar fi una de natură a-l îndreptăţi să emită asemenea opinii asupra activităţii unor colegi judecători și, fără a argumenta în vreun fel asemenea afirmații, generând un dubiu cu privire la atitudinea reprezentanților instituției pe care o conduce în redactarea actelor de control, atunci când acestea vizează subiectele expuse televizat de domnul Netejoru Lucian.

Factorul politic are nevoie de o motivaţie suficient de puternică pentru a impune modificări legislative de substanţă privind luarea măsurilor de supraveghere tehnică. Astfel, în cursul anului 2018, anumiţi politicieni şi-au exprimat intenţia înfiinţării unei Autorități Naţionale Unice de Interceptări (compusă din judecători şi parlamentari, subordonarea faţă de puterea legislativă fiind clar exprimată), proiect nefinalizat încă, dar care, în condiţiile unor „semnale” de acest gen, lipsite de explicații complete, venite din partea Inspecţiei Judiciare și fără a fi fost aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii, s-ar putea materializa, cu consecinţe extrem de grave asupra activităţii judiciar penale.

Cu ocazia aceluiași interviu, domnul inspector șef interimat nu a omis să-și declame ”mândria de a fi fost mason”, în trecut. Învederăm, însă, opiniei publice, că potrivit considerentelor hotărârii definitive a Curții de Apel București din 12.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 7374/2/2017, prezentată de presă, în declaraţia de interese din data de 23.05.2006, domnul Lucian Netejoru (la data respectivă, preşedintele Judecătoriei Giurgiu) nu a menţionat calitatea de membru în Marea Lojă Naţională din România, în contextul în care, potrivit informaţiilor furnizate de aceasta, radierea sa a avut loc abia în data de 20.06.2007, instanța reținând însă că la data denunțării faptei infracțiunea de fals în declarații era prescrisă.

Pe această cale, solicităm public domnului Netejoru Lucian să precizeze calitatea în care a fost prezent și a proferat afirmațiile mai sus expuse la emisiunea postului TV Antena 3, temeiul legal susceptibil să permită dezvăluiri publice dintr-un raport care nu a fost încă nici măcar discutat, nicidecum aprobat de CSM, și care poate suferi modificări de substanță, precum și motivul real pentru care a ales să acorde acest interviu.”

Sursa Foto: Agerpres/ Autor: Cătălina Păun