Două clădiri de patrimoniu ale Bucureștiului propuse pentru consolidare, Casa Șuțu (Lahovary) și un han de pe Calea Moșilor ce stă să cadă, au fost respinse la vot de consilierii PNL și PSD, noua opoziție la Nicușor Dan

PNL-PSD, coaliția nou înființată pentru viitoarele alegeri locale din 9 iunie, a respins două proiecte care priveau realizarea indicatorilor tehnico-economici, respectiv actualizarea studiilor de fezabilitate pentru continuarea proiectelor de consolidare și renovare a două clădiri monument istoric cu risc seismic I. Acestea sunt Casa Șuțu (Lahovary) de pe Calea Griviței și un han de secol XIX de pe Calea Moșilor 84, imobile de patrimoniu ale Bucureștiului, ce au utilitate publică.

Acestea stau să cadă de zeci de ani, însă între timp Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic le-a înscris în programul național de consolidare, iar proiectele au primit garanția că vor fi finanțate.

În ședința de marți, 2 aprilie, a Consiliului General al Muncipiului București, proiectele inițiate de Nicușor Dan au fost respinse de noua majoritate PNL-PSD, aflată în opoziție la actualul primar. Dacă lidera grupului de consilieri PSD Anca Comănici nu a putut fi contactată, liderul grupului PNL, Andrei Badiu, a răspuns întrebărilor și a afirmat că respingerea proiectelor nu a fost de ordin politic, ci de ordin principial pentru că dacă în 4 ani nu s-a terminat de consolidat nicio clădire, atunci cum să se înceapă altele noi.

„Noi am aprobat tot ceea ce înseamnă consolidări de locuințe multifamiliale, am aprobat partea de PNRR, nu putem fi acuzați că am blocat vreun proiect sau nu s-a putut restaura vreo clădire urmarea acțiunii noastre. Pe de altă parte să nu uităm că se fac deja 4 ani de zile în care nu s-a încheiat nicio clădire de consolidat, nu vedem o evoluție”, a justificat Badiu respingerea proiectelor în baza cărora se putea realiza investiția la cele două clădiri monument istoric.

Întrebat cum va proceda în legătură cu cele două clădiri de patrimoniu degradate, după votul negativ al PSD și PNL, șeful AMCCRS, Răzvan Munteanu, a precizat că în ședința de luna viitoare va cere reintroducea celor două proiecte pe ordinea de zi si va relua prezentarea cu mai multe detalii „ca să crească nivelul de informare și conștienizare, să înteleagă mai bine” de către consilierii care s-au opus la vot.

Detalii despre Casa Șuțu (Lahovary): clădire de interes și utilitate publică din strada Calea Griviței nr. 7, sector 1, București

Casa Zoe Lahovary -Suțu este o reședință nobiliară construită în anul 1885. A fost locuința lui George Emanuil Lahovary, ajunsă ca dotă în proprietatea soților Lahovari. Imobilul situat pe o stradă centrală a Bucureștiului, care a purtat după 1877 denumirea de Calea Griviței până în prezent, se află înscris din 2015 în Lista Monumentelor Istorice .

Reședința Zoe Lahovary Suțu este o clădire similară ca valoare cu Cazino Vernescu de pe Calea Victoriei.

Imobilul este reprezentativ pentru perioada afirmării Regatului României (proclamat la 1881) și pentru puternica influență a școlii de arhitectură franceză academistă din țara noastră.

Proiectul casei a fost întocmit de către arhitect Gottereau, arhitectul Regelui Carol I. Această casă face parte dintr-o serie restânsă de reședințe urbane de tip l’hotel particulier, realizate între 1878-1916 în București precum și în celelalte orașe ale vechiului regat.

Conform cercetărilor istorice referitoare la construcția imobilului s-a demonstrat păstrarea imobilului în aceeași formă ca în zilele noastre. Planul reședinței nobiliare (fiind vorba de un principe grec care a locuit aici) este organizat în jurul holului principal și a scări de onoare (dispusă simetric în mijlocul clădirii). Hall-ul principal, central are o scară de lemn monumentală, balustradă din elemente de fontă frumos decorate.

Acum imobilul este gol, și se află în patrimoniul orașului București, și are nevoie de intervenție pentru a fi salvat. Destinația imobilului după consolidare va fi Centru de formare profesională, Centru de instruire și Săli de curs. Funcțiunile sunt săli de curs, laboratoare la parter și etaj, la demisol- laboratoare, centrală termică, anexe, iar la mansardă- birouri administrație și grup sanitar.

După realizarea investiției clădirea va deveni un spațiu destinat unei funcțiuni publice, se arată în proiectul de hotărâre.

Date istorice despte Hanul de pe Calea Moșilor nr. 84, sector 3

Imobilul este monument istoric de secol XIX. Aici a existat un han, locuință colectivă la etaj, spațiu comercial la parter, depozitare și boxe la subsol și spațiu tehnic la nivelul podului. Clădirea a fost finalizată în anul 1864. Regim de înălțime este de S+P+1E, cu acoperiș tip șarpantă.

Hanul de pe Calea Moșilor 84 are clasă de risc seismic- Rs I.

Lucrările propuse în documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) sunt în principal:
– Consolidarea clădirii existente;
– Înlăturarea închiderilor realizate ulterior etapei originare și desființarea încăperilor astfel obținute, prezente în zona porticului şi a holului comun de la etaj;
– Restaurarea imobilului cu funcţiunea similară celei iniţiale de han, cu spaţii comerciale la parter şi spaţii de locuit la etaj;
– Reamenajarea curţii interioare ca spaţiu deschis publicului, cu acces pietonal printr-un gang dinspre Calea Moşilor.

După consolidare clădirea va contribui la refacerea identității centrului istoric București și în special a Căii Moşilor. Din descrierea din proiectul de hotărâre, i se va păstra caracterul de han cu activități comerciale la nivelul parterului şi cu o curte interioară amenajată, deschisă publicului.