Două filme româneşti, „Metronom” de Alexandru Belc şi „R.M.N.” de Cristian Mungiu, în selecţia Festivalului de Film de la Goteborg

Două filme româneşti, „Metronom” de Alexandru Belc şi „R.M.N.” de Cristian Mungiu, au fost selectate în competiţia celei de-a 46-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Goteborg, conform unui comunicat de presă din partea ICR Stockholm.

Cel mai important eveniment de acest gen din Scandinavia este programat între 27 ianuarie şi 5 februarie 2023,

Festivalul de Film de la Goteborg prezintă anual aproximativ 400 de producţii din întreaga lume, iar la proiecţii participă în jur de 160.000 de spectatori. Aproximativ 1.900 de cineaşti, jurnalişti şi delegaţi din industrie sunt prezenţi anual la festival.

ICR Stockholm susţine participarea în festival a regizorului filmului „Metronom”, Alexandru Belc, respectiv a editorului Patricia Chelaru. Echipa filmului a fost invitată în perioada 31 ianuarie – 3 februarie, pentru a participa la discuţii cu publicul şi cu presa suedeză.

„Metronom”, filmul de debut al regizorului Alexandru Belc prezintă o poveste de dragoste dintre doi tineri în România comunistă a anului 1972. Ana şi Sorin sunt protagoniştii acestui film, un cuplu tânăr care este nevoit să îşi încheie relaţia atunci când Sorin îi spune Anei că urmează să fugă cu familia în Germania. Ana şi Sorin se întâlnesc, după despărţire, la petrecerea unei colege, Roxana. La petrecere, toţi tinerii ascultă emisiunea „Metronom”, a lui DJ Cornel Chiriac, transmisă la Radio Europa Liberă, post de radio interzis la vremea aceea în România. Tinerii scriu o scrisoare către Cornel Chiriac, prin care îşi exprimă dorinţa de a părăsi ţara aflată sub regim comunist. Aceştia sunt arestaţi de miliţia care a fost anunţată şi forţaţi să descrie în detaliu participarea la un eveniment văzut ca protest împotriva regimului.

În filmul „R.M.N.”, a cărui acţiune începe în preajma Crăciunului, Matthias, 30 de ani, se întoarce de la muncă din Germania în satul său transilvan natal, preocupat de copilul care creşte fără el, Rudi, de femeia pe care o iubeşte în taină, Csilla, şi de tatăl rămas singur, Otto. Încearcă să se implice mai mult în educaţia băiatului rămas în grija mamei (Ana) şi să-l dezobişnuiască de spaimele nedesluşite ce l-au cuprins. Când la mica fabrică de care se îngrijeşte Csilla sunt angajaţi câţiva muncitori noi, pacea celor din comună se tulbură, spaimele îi cuprind deopotrivă şi pe adulţi, iar frustrările, conflictele şi pulsiunile erup la suprafaţă prin pojghiţa subţire de aparentă înţelegere şi calm.