Două instanțe au decis ca Spitalul Bagdasar Arseni să plătească daune de 40.000 de lei după ce o familie a primit corpul în stare de putrefacție al unei rude care murise în unitatea medicală. Detalii înfiorătoare din morgile a două spitale bucureștene

Două rude ale unui bărbat care a murit, în august 2016, la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni din București trebuie să primească daune de 40.000 de lei din partea unității medicale, jumătate pentru încălcarea dispozițiilor legale privitoare la respectul datorat persoanei decedate. Decizia inițială a fost luată, în martie 2021, de Judecătoria Sectorului 4 și a fost menținută, în aprilie 2022, de Tribunalul București.

Dosarul urmează să ajungă, pentru o decizie definitivă, la Curtea de Apel.

În timpul procesului au fost audiați mai mulți martori care au dezvăluit evenimente incredibile despre modul de gestionare al corpurilor celor decedați, inclusiv faptul că un manager l-a sunat pe alt manager să primească cadavrul unei rude pentru că frigiderul de la morga celui din urmă ”era mai bun”.

În sentința 2830 din 4 martie 2021 a Judecătoriei Sector 4 sunt relatate detaliile acestei macabre povești, procesul fiind intentat, în iulie 2019, de E.C. și I.C.F., soția și fiica lui C.G., un bărbat de 61 de ani care, pe 7 august 2016, a murit la Secția de Reanimare a Spitalului Bagdasar Arseni. Suspectând un caz de malpraxis, rudele au cerut efectuarea unei autopsii la Institutul Național de Medicină Legală (INML), corpul ajungând, la două ore de la deces, în morga spitalului.

În acțiunea depusă la instanță, cele două reclamante susțin că ”după ce s-a aflat în morga spitalului începând cu data de 07.08.2016, corpul neînsuflețit al defunctului a ajuns, în dimineața zilei de 10.08.2016 la I.N.M.L. într-o stare avansată de putrefacție, situație care le-a fost comunicată de numitul M.I. (asistent medical la INML n.r.), care le-a spus că se roagă pentru reclamante «să țină corpul», deoarece există și riscul de a-i «exploda capul».”

• Ulterior, pregătirile de înmormântare și ritualul aferent au fost afectate de starea corpului, după cum au afirmat cele două rude: ”(…) atunci când sicriul a ajuns acasă, în după-amiaza zilei de 10.08.2016, au fost șocate, dezamăgite, oripilate, întrucât, pe lângă durerea sfâșietoare pricinuită de moartea neașteptată a soțului/tatălui la vârsta de 61 de ani, după un an și jumătate în care medicii nu au putut pune un diagnostic corect, au fost nevoite să suporte și durerea, rușinea, dezamăgirea de a-l vedea înmormântat și condus pe ultimul drum într-un sac de plastic negru, cu fermoar, în stare de putrefacție. (…) defunctului i-a fost distrusă și ultima fărâmă de demnitate umană, corpul său neînsuflețit fiind tratat cu o totală lipsă de respect (…) de-abia au putut rezista să ridice pentru câteva minute capacul sicriului, pentru a îndeplini câteva ritualuri creștine specifice zonei în care defunctul a trăit, iar în noaptea priveghiului, când potrivit tradiției, trebuiau să vegheze la căpătâiul celui drag, au stat lângă un coșciug închis, cu capacul bătut în cuie, încercând să ignore izul de putrefacție ce plutea în aerul din cameră.”

La proces, mama și fiiica bărbatului au solicitat din partea unității medicale daune de 80.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru încălcarea dreptului persoanei decedate la respectarea corpului său și după moarte, respectiv pentru prejudiciul moral suferit.

În timpul judecății, Spitalul a cerut respingerea acțiunii pe motiv că starea de putrefacție a corpului nu îi poate fi imputată, ”neexistând niciun element de natură să probeze săvârșirea vreunei fapte ilicite de către acesta, având în vedere că, din declarația angajatului firmei de transport S. B. S.R.L. rezultă că a introdus cadavrul în camera frigorifică, iar din declarația angajaților I.N.M.L., care au ridicat cadavrul de la morgă, rezultă că acesta a fost preluat din camera frigorifică.”

Această stare de fapt a fost răsturnată pe baza declarațiilor martorilor și actelor din dosar. Astfel, judecătorul a stabilit că, în intervalul 7 august 2016 ora 19:05 (data morții) și 10 august 2016, ora 01:00 (când a ajuns la INML), trupul neînsuflețit al decedatului s-a aflat în grija Spitalului. Asistentul medical I.M., cel care le-a sunat pe rude pe 10 august, a declarat în fața instanței că ”la eliberarea cadavrului a observat starea avansată de putrefacție a acestuia, motiv pentru care a procedat la luarea unor măsuri de sigilare a cadavrului, pentru a preîntâmpina răspândirea de boli transmisibile”.

Medicul legist care a făcut autopsia a susținut, la rândul său, că ”a intenționat să înceapă autopsia însă, văzând starea în care era cadavrul, a amânat procedura, pentru a nu infesta sala de autopsie. A mai precizat că, trupul numitului C.G. nu a fost conservat la rece, având în vedere că temperatura scăzută blochează orice evoluție distructivă și flora microbiană a cadavrului.”

În timpul derulării procesului a avut loc și o prelungită dispută birocratică, în care Spitalul Bagdasar Arseni a explicat că, la acel moment, închiriase locuri în morga Institutului Național de Neurologie și Boli Cardiovasculare. La rândul său, acesta avea situații în care trebuia să primească mai multe cadavre decât rafturile din frigider. Martori, angajați în cele două unități medicale, au oferit declarații stupefiante despre modul în care erau gestionate corpurile în cele două spații. Astfel, S.F., îngrijitor la Bagdasar Arseni a declarat că:

”în ziua de luni 08.08.2016 (a doua zi după decesul lui C.G. n.r.), se aflau în morgă 11 cadavre, 6 depozitate în frigiderul Spitalului, iar unul în frigiderul Institutului, în vreme ce 4 cadavre se aflau pe mesele din sala de autopsie, unele în saci. A precizat că, atunci când au venit reprezentanții familiilor celor decedați, după ora 11:00, a eliberat în ziua de luni 3 cadavre către familii, în morgă rămânând 8 cadavre, iar în ziua de marți a eliberat încă 3, rămânând 5 cadavre în morgă. A arătat că, în ziua de luni, după eliberarea celor 3 cadavre depozitate în frigider, a luat alte 3 cadavre din sala de autopsie și le-a introdus în frigider, rămânând în sala de autopsie un singur cadavru, iar până la sfârșitul programului l-a introdus în morga Institutului de Neurologie. Acest martor a relatat că managerul Spitalului „Bagdasar Arseni” l-a sunat pe managerul Institutului de Neurologie, rugându-l să introducă în frigiderul acestuia din urmă un cadavru, rudă sau prieten al managerului spitalului, transferul justificându-se prin faptul că frigiderul Institutului este mai bun decât cel al Spitalului. Situația se explică prin aceea că frigiderul aparținând Institutului, dar folosit de Spital, nu funcționează corespunzător, cele două uși ale acestei camere frigorifice nu se închid etanș, astfel că, în partea de sus a frigiderului există o deschizătură prin care se pot introduce degetele mâinii, prin acel loc ieșind și aerul rece. Martorul a menționat că, urmare a faptului că trupurile decedaților de la Spitalul Bagdasar Arseni erau ținute pe jos în sala de autopsie, așezate unele peste altele, la temperatura camerei, «s-a întâmplat să mai putrezească unele dintre ele»”.

În finalul sentinței de la Judecătoria Sectorului 4, magistratul a dat dreptate reclamantelor și a stabilit că ”deși era în grija unei entități al cărei scop este de a respecta și proteja pacienții, atât în timpul vieții, cât și după deces, până la preluarea corpului de către familie, trupul defunctului C.G. a intrat într-o stare avansată de putrefacție, prejudiciul adus persoanei acestuia fiind evident.”

În acest sens, a decis că mama și fiica lui C.G. să primească din partea spitalului despăgubiri în cuantum de 20.000 lei pentru încălcarea dispoziților legale privitoare la respectul datorat defunctului și alți 20.000 de lei daune morale.
Spitalul a depus apel, care a fost respins de Tribunalul București pe data de 15 aprilie 2022. În iulie, unitatea medicală a depus și recurs, procesul urmând a primi decizie finală la Curtea de Apel București, primul termen al procesului la această instanță nefiind, încă, stabilit.