Două judecătoare din CSM îi solicită președintelui instituției detalii despre discuțiile cu Guvernul pe tema reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale

Judecătoarele Gabriela Baltag și Evelina Oprina, membre ale Consiliului Superior al Magistraturii, îi solicită președintelui CSM, Marian Budă, detalii despre discuțiile avute cu Ministerul Muncii pe tema reducerii pensiilor speciale. În textul solicitării se arată că ”la nivelul CSM a existat o întreagă corespondenţă cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Justiţiei, fiind transmisă inclusiv o circulară către curţile de apel prin care se solicită informaţii în legătură cu jalonul 215 din PNRR privind numărul judecătorilor pensionabili la finele anilor 2019, 2020, 2021 în vederea intrării în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale/pensiile de serviciu”. Cele două judecătoare susțin că nu cunoştinţă despre demersurile care se derulează la nivelul instituţiei pe această temă și solicită clarificări.

Redăm mai jos integral solicitarea adresată preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Budă:

”Subsemnatele judecător Gabriela BALTAG şi judecător Evelina OPRINA, membri aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere tema de interes major pentru sistemul judiciar privind eventualele modificări legislative referitoare la condițiile de pensionare ale magistraților, atât din perspectiva vârstei, cât și a cuantumului pensiei de serviciu, în vederea îndeplinirii jalonului 215 din PNRR, vă solicităm următoarele:
1. să aduceţi la cunoştinţa membrilor CSM demersurile care se derulează la nivelul instituţiei, care fac obiectul lucrărilor nr. 19939/2022 şi nr. 20995/2022;
2. să precizaţi în ce temei preşedintele CSM gestionează singur aceste demersuri în condiţiile în care nu a existat o decizie de Plen şi nici la nivel de Secţii, Consiliul fiind un organ colegial;
3. să menţionaţi mandatul în baza căruia reprezentanţi din aparatul de lucru al CSM au participat la întâlnirile/discuţiile/negocierile cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pe acest subiect;
4. poziţia Consiliului Superior al Magistraturii exprimată cu ocazia respectivelor întâlniri/discuţii/negocieri.

Din fişa lucrării nr. 19939/2022 rezultă că la data de 22.09.2022, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a transmis către CSM adresa privind jalonul 215 din PNRR intrată la cabinetul preşedintelui la ora 15.51.

Din fişa lucrării nr. 20995/2022 rezultă că la data de 05.10.2022 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a transmis către CSM invitaţia nr. 3718/04.10.2022 de participare la întâlnirea cu privire la îndeplinirea jalonului 215 din cadrul PNRR la data de 11.10.2022, ora 14,00, fiind desemnat să participe domnul judecător Nicolae Constantin. Invitaţia a fost înregistrată la cabinetul preşedintelui CSM la data de 05.10.2022, ora 14,56.

Din fişa aceleiaşi lucrări rezultă că la nivelul CSM a existat o întreagă corespondenţă cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Justiţiei, fiind transmisă inclusiv o circulară către curţile de apel prin care se solicită relaţii/informaţii în legătură cu jalonul 215 din PNRR privind numărul judecătorilor pensionabili la finele anilor 2019, 2020, 2021 în vederea intrării în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale/pensiile de serviciu (adrese, emailuri, reveniri, circulare din datele de 20.10, 21.10, 24.10, 25.10, 26.10).

Dată fiind importanţa covârşitoare a problematicii în discuţie pentru întreg corpul de magistraţi, faptul că subsemnatele nu avem cunoştinţă despre demersurile care se derulează la nivelul instituţiei pe această temă şi în virtutea obligaţiei de transparenţă decizională care trebuie să însoţească activitatea Consiliului şi a membrilor săi, vă solicităm să daţi curs solicitărilor de mai sus atât către membrii CSM, cât şi către întregul sistem judiciar.

Precizăm că prezentul demers, precum şi rezultatele acestuia vor fi aduse la cunoştinţa publică şi a întregului sistem judiciar.”

Context

Vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România va crește treptat de la 60 la 65 de ani, recomandă Banca Mondială, în cadrul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an, arată documentul obținut de Economedia. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme, a dezvăluit în exclusivitate Economedia.

Este vorba despre următoarele pensii de serviciu:

– Membri al Corpului diplomatic și consular (Legea nr. 216/2015)
– Funcționari publici parlamentari (Legea nr. 215/2015)
– Personal aeronautic civil (Legea nr. 223/2007)
– Procurori și judecători (Legea nr. 303/2004)
– Personalul auxiliar al instanțelor de judecată/procurorilor (Legea nr. 130/2015)
– Beneficiarii de pensii ai Curții de Conturi Legea nr. 7/2016, Decizia CCR nr. 297/2012)

Banca Mondială propune astfel ca vârsta de pensionare să crească treptat până la 65 de ani pentru toate pensiile de serviciu. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani în prezent pentru majoritatea categoriilor de pensii de serviciu și instituția propune creșterea vârstei de pensionare cu 0,5 ani în fiecare an calendaristic până când aceasta va ajunge la 65 de ani.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.

Beneficiul țintă pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării. Beneficiul țintă va fi redus cu 1,5% pe an până la atingerea acestui obiectiv.

Instituția susține că, chiar și la niveluri salariale foarte ridicate, o prestație brută de 65% din salariul brut va produce, în general, un raport între pensia netă și salariul net de 95% sau mai mult. Prin urmare, prestația de pensie este „apropiată” de salariul net pentru toate pensiile de serviciu și este plafonată la 100% din salariu și, prin urmare, ar părea să fie conformă cu deciziile Curții Constituționale privind pensiile pentru judecători și procurori. Nu ar trebui să se permită plata unor sume care depășesc 100% din salariul net.

Citește integral pe Economedia.ro