Două metropole din China ridică restricţiile anti-COVID după extinderea protestelor

Metropolele chineze Guangzhou şi Chongqing au anunţat miercuri o relaxare a restricţiilor COVID, la o zi după ce demonstranţii din sudul oraşului Guangzhou au intrat în conflict cu poliţia în contextul unei serii de proteste faţă de cele mai severe măsuri din lume privind coronavirusul, relatează News.ro.

Oraşul Chongqing, din sud-vestul ţării, va permite contacţilor apropiaţi ai persoanelor cu COVID-19, care îndeplinesc anumite condiţii, să stea în carantină la domiciliu, a declarat un oficial al oraşului.

Guangzhou, care se află în apropiere de Hong Kong, a anunţat, de asemenea, o relaxare a restricţiilor, dar cartierul în care marţi au izbucnit violenţe a rămas sub control strict.

Pe lângă relaxarea restricţiilor din Guangzhou şi Chongqing, oficialii din Zhengzhou, unde se află o mare fabrică Foxconn care produce iPhone-uri Apple şi care a fost scena unor proteste ale muncitorilor, au anunţat reluarea „ordonată” a activităţilor comerciale, inclusiv a supermarketurilor, a sălilor de sport şi a restaurantelor.

Oficiali din domeniul sănătăţii naţionale au declarat că China va răspunde „preocupărilor urgente” exprimate de public şi că normele COVID ar trebui să fie puse în aplicare mai flexibil, în funcţie de condiţiile unei regiuni.

Protestele, care în weekendul trecut s-au extins în Shanghai, Beijing şi în alte părţi ale Chinei, sunt o demonstraţie de sfidare publică fără precedent de la venirea la putere a preşedintelui Xi Jinping în 2012. Însă cu un număr record de cazuri la nivel naţional, par reduse perspectivele de a se produce o schimbare majoră în politica „zero-COVID” despre care preşedintele Xi a spus că salvează vieţi şi pe care a proclamat-o drept una dintre realizările sale politice.

Unii protestatari şi experţi străini în domeniul securităţii cred că decesul, miercuri, al fostului preşedinte Jiang Zemin ar putea da un nou implus protestelor după trei ani de pandemie. Jiang Zemin a condus ţara timp de un deceniu, după reprimarea protestelor din Piaţa Tiananmen, în 1989, şi a adus Chinei o creştere economică rapidă.

Spre deosebire de Xi, Jiang a fost un lider apreciat, date fiind abilităţile sale arătate pe scena internaţională şi relativa sa deschidere faţă de Occident. Moştenirea lui Jiang a fost dezbătută pe grupurile de pe Telegram ale protestatarilor.

„Cât de asemănătoare este istoria”, a scris într-o postare un protestatar, făcând aluzie la fostul secretar general al Partidului Comunist Chinez, Hu Yaobang, a cărui moarte, în aprilie 1989, a fost considerată unul dintre factorii care au determinat protestele naţionale din acel an.