Două săptămâni de stare de urgență: marile întrebări fără răspuns ale autorităților în comunicarea oficială / De ce este incomplet tabloul crizei sanitare din România

Au trecut două săptămâni de la decretarea stării de urgență, în 16 martie, iar în această perioadă autoritățile au luat măsuri nu doar pentru limitarea răspândirii coronavirusului, ci și pentru limitarea informării publice. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, organismul care adoptă și coordonează toate măsurile în perioada de criză sanitară, transmite informații către public doar prin comunicate și declarații de presă, fără a accepta întrebări de la ziariști. Practic, informația oficială este redusă la ceea ce doresc să transmită responsabilii din această structură.

Care sunt marile lipsuri din comunicarea oficială:

– Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să nu mai prezinte distribuția cazurilor de infectare cu coronavirus pe județe. ”Argumentul acestei decizii este de a evita stigmatizarea persoanelor dintr-o anumită localitate sau județ”, se arată în circulara transmisă de Ministerul Afecerilor Interne tuturor prefecturilor în 21 martie. Detalii aici

Practic, românii pot ști în fiecare zi câți bolnavi sunt la Milano, la New York sau la Madrid, dar nu și în București, Timișoara, Sibiu sau Suceava.

– În ultimele zile, deși jurnaliști din mai multe redacții au întrebat Grupul de comunicare strategică despre câți medici și asistenți sunt infectați cu coronavirus, câți sunt în izolare la domiciliu și din ce spitale, nimeni nu a dat niciun răspuns.

– La acest moment, în prag de trecere la scenariul 4 al răspândirii coronavirusului în România (peste 2000 de cazuri), nu se știe care sunt toate spitalele desemnate să trateze pacienții cu COVID-19. Din reacțiile unor medici speriați, presa și, implicit, opinia publică mai află de câte un spital, cum este cel din Mioveni, unde toți medicii au demisionat. Detalii aici

– Autoritățile au anunțat și au și prezentat imagini cu tonele de materiale de protecție sosite săptămâna trecută din Coreea de Sud. A fost la aeroport chiar premierul Ludovic Orban să verifice recepția acestora. În același timp, medici din toată țara reclamă faptul că nu au materialele de protecție necesare, iar unele spitale au început să facă apel la donații (un exemplu aici). Unde, când și pe ce criterii vor fi distribuite echipamentele importate?

– De ce autoritățile nu izolează localitățile / județele care au devenit focare de răspândire a coronavirusului? De ce măsurile sunt uniforme la nivelul întregii țări, în condițiile în care, spre exemplu, până în urmă cu câteva zile în județul Harghita nu era înregistrat niciun caz confirmat (după cum declara președintele Consiliului Județean), iar în Suceava sunt sute de oameni infectați?

– Ce măsuri concrete au luat autoritățile pentru creșterea numărului paturilor de terapie intensivă din spitale și de dotare cu ventilatoare mecanice, esențiale pentru bolnavii cu coronavirus? Când va crește numărul acestora? Cu cât? ”La acest moment dispunem la nivelul spitalelor de 2.653 de paturi ATI și de 1.361 ventilatoare mecanice”, este răspunsul din urmă cu o săptămână a Grupului de comunicare strategică la o întrebare adresată de reporterul G4Media.ro.

– De ce s-a ajuns ca în unele cazuri testarea pentru coronavirus să fie făcută după decesul pacientului?

– Pe baza căror cercetări respinge premierul Orban utilizarea testelor rapide, deși acestea sunt folosite pe scară largă în multe state, inclusiv Germania, pentru a detecta din timp persoanele infectate?

Acestea sunt doar câteva din explicațiile care lipsesc din comunicarea oficială și care lasă incomplet tabloul epidemiei din România, nu oferă o imagine a măsurilor prin care sistemul medical este susținut să facă față acesteia și nici a acțiunilor autorităților.

În plus, prin decretul de instaurare a stării de urgență a fost dublată perioada legală de soluționare a cererilor către instituții pentru informațiile de interes public, ajungând astfel la 60 de zile:

Art. 56 – Pe perioada stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se dublează.

Conducerea acțiunilor în perioada stării de urgență revine ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, secondat de secretarul de stat, Raed Arafat:

Art. 5.- (1) Coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Foto: Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela (Inquam Photos / Octav Ganea)