Liviu Dragnea anunță un nou partid. Ce s-a ales din partidele înființate de Victor Ponta, Mircea Geoana, Teodor Meleșcanu, Gabriel Oprea și Marian Vanghelie
Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, eliberat condiționat pe 15 iunie din Penitenciarul Rahova, în urma deciziei Tribunalului Giurgiu, a anunțat duminică seara, la Realitatea Plus, că a fost înființat un nou partid, Alianța pentru Patrie. Dragnea a subliniat că partidul nu-i aparține și că a fost înființat de „patru oameni obișnuiți”, la inițiativa lui Codrin Ștefănescu.
- Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pe 27 mai 2019 în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman la 3 ani și 6 luni de închisoare.
Nu este pentru prima dată când foști membri PSD au astfel de inițiative, însă majoritatea au eșuat. Printre ei se numără fostul premier Victor Ponta, fostul lider PSD Mircea Geoană, fostul ministrul al Apărării, Gabriel Oprea și fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie.
Vă prezentăm mai jos lista completă:
Victor Ponta. A intrat în politică în 2001 la invitația lui Adrian Năstase, căruia i-a fost asistent la catedra de Drept Internațional Public, ulterior numindu-l n funcția de șef al Corpului de Control al Guvernului.
În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de Uniunea Social-Liberală (USL), în luna mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României.
În 2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. A pierdut în al doilea tur de scrutin în fața candidatului PNL, Klaus Iohannis.
Pe 4 noiembrie 2015, Ponta a demisionat din funcția de premier în urma protestelor generate de tragedia de la Colectiv și a scandalurilor din interiorul coaliției de guvernare.
De asemenea, tot în 2015 a demisionat din funcția de președinte al PSD, în urma anchetei DNA pornite în dosarul Turceni-Rovinari, dosar în care, ulterior, în mai 2018, a fost de achitat în primă instanță.
Victor Ponta a fondat partidul PRO România pe 29 mai 2017, alături de fostul co-președinte ALDE Daniel Constantin și fostul prim-ministru interimar Sorin Cîmpeanu, actual ministrul al Educației.
Deși nu a existat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, până în mai 2019 partidul avea 21 de deputați, majoritatea migrați de la PSD.
La alegerile locale din 2020 a obținut 4,5% din voturi la nivel național.
La data de 8 octombrie 2020, PRO România a decis să fuzioneze cu Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, noua formațiune politică urmând să se numească Pro România Social Liberal.
La alegerile parlamentare din 2020, formațiunea politică nu a reușit să treacă de pragul electoral pentru a intra în Parlament. În data 26 ianuarie 2021, Biroul Executiv al partidului PRO România a convocat un congres național extraordinar pentru a opri demersul de fuzionare cu ALDE.
Mircea Geoană. În anul 2001, Mircea Geoană a devenit membru PSD. După pierderea alegerilor prezidențiale de către Adrian Năstase a devenit candidat la conducerea partidului, pe care a și câștigat-o în martie 2005, într-o confruntare cu aripa conservatoare a lui Ion Iliescu.
În anul 2004, a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar a pierdut din primul tur de scrutin în favoarea lui Traian Băsescu.
În februarie 2010, Mircea Geoană a fost înlocuit în funcția de președinte al partidului de către Victor Ponta. A fost exclus din PSD la data de 22 noiembrie 2011, iar în octombrie 2012 a revenit în partid, unde a rămas până în noiembrie 2014.
În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. Partidul PSRO reclama „devierea de la identitatea de stânga” a PSD în timpul conducerii lui Victor Ponta, susținând de asemenea moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ponta din iunie 2015.
La alegerile locale din 2016, PSRO a obținut peste 99.000 de voturi, adică 1,2%, fiind al 9-lea în ordinea preferinței de vot a publicului. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia a fost luată decizia de a se autodesființa.
Începând din 17 iulie 2019 a fost numit adjunct al secretarului general al NATO de către Jens Stoltenberg, funcție pe care o ocupă și în prezent.
Gabriel Oprea. În anul 2003, Gabriel Oprea a devenit membru PSD, iar în anul 2008, imediat după alegeri, partidul l-a propus pentru funcția de ministru de interne. Ulterior, în urma unor conflicte cu liderii partidului, PSD i-a retras sprijinul politic și a fost propus pentru excluderea din partid. Astfel, Oprea a demisionat din guvern și din funcția de președinte al organizației județele Ilfov a PSD, pe care o conducea din 2004, și a părăsit partidul, continuându-și activitatea ca deputat independent.
Gabriel Oprea a mai ocupat funcția de ministru al Apărării Naționale în perioada 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012, mai întâi în cabinetul Boc 2, iar apoi în guvernul Ungureanu.
În anul 2010, grupul parlamentarilor independenți, în frunte cu Oprea, a fondat Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR). Astfel, la data de 10 mai 2010, la congresul partidului, Marian Sârbu a fost ales președinte al partidului, Gabriel Oprea președinte executiv, iar Cristian Diaconescu președinte de onoare.
Partidul era format din membri de partid ai PSD, PNL, PC și alte formațiuni politice, care au ieșit din grupurile lor parlamentare din cauza sprijinului oferit președintelui Traian Băsescu.
În iulie 2012, UNPR s-a aliat cu PSD și au format Alianța de Centru Stânga, care ulterior a devenit parte a USL, alături de PNL și PC, în urma căderii guvernului condus de Mihai-Răzvan Ungureanu. Marian Sârbu a demisionat pe 28 mai 2012 de la conducerea partidului, urmând ca Gabriel Oprea să devină președintele UNPR.
Cu ajutorul USL, UNPR a câștigat la alegerile parlamentare din decembrie 2012 zece locuri în Camera Deputaților și cinci locuri în Senat. Ulterior, UNPR a trebuit să se alăture grupului PSD, fiindcă nu îndeplinea numărul minim de parlamentari pentru a forma un grup parlamentar, adică 12 deputați, respectiv 7 senatori. Oprea a devenit vicepremier în guvernul Victor Ponta, în urma susținerii din Parlament.
De asemenea, la data de 29 iunie 2015, UNPR a fuzionat prin absorbție cu Partidul Poporului – Dan Voiculescu.
Gabriel Oprea și-a anunțat demisia pe 3 martie 2016, fiind urmărit penal în două dosare. Tot în martie 2016, Valeriu Steriu a preluat funcția de președinte al UNPR.
UNPR a încercat să fuzioneze la data de 20 iulie 2016 cu partidul fostului președinte Traian Băsescu, Partidul Mișcarea Populară (PMP), însă procesul a eșuat. Astfel, UNPR a revenit pe scena politică în iunie 2018, iar tot în acest an Gabriel Oprea a fost reales președinte al partidului.
La toate alegerile care au urmat, UNPR nu a reușit să obțină pragul electoral necesar pentru a intra în Parlament. În prezent, conform informațiilor disponibile pe site-ul oficial al UNPR, Gabriel Oprea nu ar mai fi președintele partidului, funcția fiind ocupată de Ioan Lucian.
Teodor Meleșcanu. Intrat la începutul anilor ’90 în guvernele FSN și ales parlamentar pe listele PDSR, Meleșcanu a aterizat ulterior în PNL, iar apoi în ALDE. A fost ministru de Externe în Guvernul Văcăroiu, ministrul Apărării în Guvernul Tăriceanu, a fost numit șeful Serviciului de Informații Externe la propunerea lui Traian Băsescu și din nou ministru de Externe în Guvernele Ponta, Grindeanu, Tudose și Dăncilă.
În 1996 a fost ales deputat pe listele PDSR, partidul condus de Ion Iliescu, iar în 1997 a părăsit PDSR. În luna iunie 1997, Meleșcanu a fondat partidul Alianța pentru România (ApR) alături de câțiva foști membri ai PSDR, acesta fiind ales președinte al partidului în luna decembrie a aceluiași an și ulterior a fost reales în funcție în martie 2001. Meleșcanu a devenit prim-vicepreședinte al PNL după ce în ianuarie 2002 ApR a fuzionat cu PNL. El a mai primit un loc eligibil pe listele Alianței D.A., câștigând un mandat de senator la alegerile din 2004. Meleșcanu a fost reales senator în 2008 pe listele PNL.
În 2014, în ciuda asigurărilor pe care i le dăduse lui Traian Băsescu, Meleșcanu demisionează de la SIE și candidează la alegerile prezidențiale din partea Partidului Dreptății Sociale. După ce în primul tur obține mai puține voturi decât semnături de susținere, Meleșcanu este numit, pentru opt zile, ministru de Externe în guvernul Ponta.
În 2016, Meleșcanu se înscrie în ALDE, partidul rezultat din fuziunea PLR (partid înființate de Tăriceanu după plecarea din PNL) cu PC. În 2017 este numit din nou ministru al Afacerilor Externe din partea ALDE, funcție din care a fost demis de Viorica Dăncilă în iulie 2019.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis pe 22 ianuarie 2020 că alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului este neconstituțională, prin urmare, mandatul său a fost invalidat.
Ulterior, senatorul Teodor Meleșcanu s-a înscris în Partidul Puterii Umaniste (social- liberal – PPU-SL), fondat de Dan Voiculescu, după ce a demisionat din partidul Forța Națională, partid în care intrase după ce a părăsit ALDE, devenind astfel primul senator din partea PPU-SL.
Marian Vanghelie. Și-a lansat cariera politică în anul 2000, când a fost ales primarul al Sectorului 5 din București.
A fost președintele organizației PSD București și a fost primar al Sectorului 5 timp de patru mandate, între anii 2000 și 2015, până în momentul în care, pe 6 aprilie 2015, a fost suspendat din funcția de primari, din cauza arestului preventiv pe motive de corupție. Ulterior, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani.
Vanghelie a înființat în 2019 Partidul Social-Democrat Independent. Deși nu apare oficial în conducerea formațiunii, în 2015, odată cu excluderea din PSD, Marian Vanghelie și Mircea Geoană au declarat că vor crea un nou partid, care va purta acest nume.
La momentul respectiv, Oana Niculescu-Mizil, partenera de viață a lui Vanghelie, și Ana Maria Cătănuță, consiliera lui Geoană, au înregistrat la OSIM marca „Partidul Social Democrat Independent”. Formațiunea politică reînființată de Vanghelie are aproape aceeași nume și aceleași elemente ale siglei cu PSD.
Marian Vanghelie a candidat din partea PSDI la alegerile europarlamentare din 2019, însă nu a reușit să treacă pragul electoral. La alegerile locale din 2020, a candidat din nou pentru funcția de primar al Sectorului 5, tot din partea PSDI, însă a fost învins de către Cristian Popescu Piedone.
Vanghelie a fost condamnat pe 13 mai 2021 la 11 ani și 8 luni de închisoare în dosarul în care este judecat pentru luare de mită și abuz în serviciu, după un proces care a durat șase ani.
Robert Negoiță. S-a înscris în 2004 în PSD. A fost ales vicepreședinte al PSD în cadrul Congresului Extraordinar din 2010. În 7 iulie 2010, Robert Negoiță a fost ales președinte PSD Ilfov, urmând să preia interimatul organizației PSD Sector 3 în anul 2011.
Negoiță a fost desemnat candidatul USL la primăria Sectorului 3 pentru alegerile din iunie 2012 și a câștigat alegerile.
În urma neînțelegerilor din PSD, Robert Negoiță a decis să părăsească partidul și să își formeze propria formațiune politică, București 2020, din partea căreia va candida pentru un nou mandat de primar la alegerile locale din septembrie 2020. Decizia sa a generat invalidarea actualului mandat de primar în august 2020, din cauză ca a schimbat partidul de pe lista căruia a fost ales în funcție.
În cadrul alegerilor locale de pe 27 septembrie 2020, Negoiță a candidat alături de partidul lui Victor Ponta, formând alianța Pro București 2020 și a câștigat un nou mandat de primar al Sectorului 3.
- Citește și Liviu Dragnea, despre Alianța Pentru Patrie, fondat de Codrin Ștefănescu: Nu e partidul meu, eu doar îl susțin, n-am voie să ocup o funcție în partid/ ”Pentru Patrie” este numele ultimului partid legionar din România.
- Citește și UPDATE Liviu Dragnea, atacuri la Klaus Iohannis, George Maior și Lucian Pahonțu, în prima apariție publică după Rahova/ ”E nevoie de amnistie și amnistie fiscală (…) PSD e predat total la Iohannis, e complice la jaf”.
Sursa foto: Colaj foto – Inquam Photos + Facebook
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
39 comentarii